Dr. Baican Iuliana
Medic Rezident
Agentul patogen responsabil de aparitia infectiei cu HPV este virusul papilloma uman (Human Papilloma Virus), de unde provine si numele afectiunii. Studiile medicale au descoperit peste 100 de varietati ale acestui virus care pot produce anumite daune organismului in functie de tulpinile virale implicate.
Infectia cu HPV este una dintre cele mai raspandite boli cu transmitere sexuala.
Virusul Papilloma intereseaza suprafata tegumentului si a mucoaselor la nivelul carora determina aparitia unor excrescente denumite papiloame, negi, condiloame sau, cel mai frecvent aceste leziuni sunt intalnite sub numele de veruci. Ele pot avea diferite localizari, dimensiuni si forme.
Dintre tipurile de virus Papilloma, unele au fost incriminate pentru aparitia unor forme de cancer precum cel de col uterin sau cu localizare la nivel vaginal, anal, penian sau orofaringian.
Regiunile anatomice implicate sunt legate de modul de transmitere a infectiei, si anume prin contact piele pe piele cu o zona infectata de pe corp sau prin contact sexual.
Asa cum a fost mentionat anterior, infectia cu virusul Papilloma poate fi determinata de contactul piele pe piele sau poate avea transmitere pe cale sexuala.
Primul caz, cel de infectie cutanata, presupune contactul dintre tegumentul normal, dar la nivelul caruia exista o leziune (plaga intepata, taiata, etc.) si o alta zona tegumentara afectata de infectia cu HPV. Pana la aparitia leziunilor specifice (negi, veruci) dupa patrunderea virusului in organism, este necesara o perioada de incubatie care poate varia intre doua si noua luni.
In cel de-al doilea caz, infectia genitala se poate dobandi ca urmare a contactului sexual neprotejat cu un partener deja infectat. Existenta unui numar mai mare de parteneri sexuali, varsta (adolescenti si adultii tineri) sau slabirea sistemului imunitar din diferite motive (terapie imunosupresoare, co-infectie cu Virusul Imunodeficientei Umane/ HIV) reprezinta factori de risc care cresc posibilitatea infectiei cu HPV.
Virusul poate afecta si organismul populatiei masculine?
Numeroase campanii destinate sanatatii si prevenirii diferitelor patologii incurajeaza vaccinarea populatiei feminine tinere (12-26 de ani) pentru a impiedica o posibila infectie cu HPV. Studiile medicale sustin insa, o prevalenta similara in ceea ce priveste infectia cu virusul Papilloma atat in cazul femeilor, cat si al barbatilor, recomandand vaccinarea si in randul populatiei masculine.
Din punct de vedere imunologic, populatia masculina este mai bine protejata impotriva agentilor patogeni, motiv pentru care exista sanse mai putine pentru a dezvolta aceasta afectiune. Modul in care este afectat organismul depinde de tulpinile virale implicate, unele determinand doar aparitia papiloamelor, in timp ce alte tulpini (frecvent tulpinile 16 si 18) pot cauza diferite forme de cancer (penian, anal, orofaringian).
Testul Babes-Papanicolau efectuat pe celulele de la nivelul colului uterin in scopul identificarii unor posibile modificari, poate fi utilizat doar in cazul femeilor, un astfel de test specific nefiind disponibil in prezent, si pentru populatia masculina. In acest caz, un barbat poate fi infectat cu HPV, fiind purtator al virusului pe care il poate transmite mai departe prin contact sexual fara sa stie acest lucru.
Semnele si simptomele infectiei devin evidente in faza avansata odata cu aparitia leziunilor cutanate (vegetatiile venerice).
In majoritatea cazurilor, infectia cu virusul Papilloma nu prezinta un tablou clinic care sa atraga atentia asupra prezentei acesteia, mai ales in fazele initiale. Ulterior, in faza avansata a patologiei, se pot dezvolta leziuni pe diferite regiuni ale pielii sau ale organelor genitale externe.
Localizarea vegetatiilor venerice intereseaza cel mai adesea, penisul, scrotul sau regiunea perianala. Negii sau verucile care se dezvolta pot varia ca numar (unici, multipli), forma (conopidiformi, plati) si dimensiune.
Simptomele care se pot asocia acestor vegetatii pot fi reprezentate de durere, disconfort la palpare sau presiune exercitata asupra regiunii respective asa cum se intampla in cazul verucilor plantare. Pruritul poate fi un alt simptom care se asociaza acestor vegetatii. In situatia in care infectia cu HPV intereseaza regiunea orofaringiana, apar modificari ale vocii, dureri la nivelul gatului sau auricular, tuse.
De asemenea, posibilitatea unor modificari de forma, culoare a vegetatiilor venerice leziuni precanceroase, sau a tegumentului din jurul leziunilor necesita investigatii suplimentare pentru excluderea unei transformari maligne drept complicatie a infectiei cu HPV. Tulpinile 16 si 18 de HPV sunt frecvent implicate in dezvoltarea leziunilor precanceroase, a cancerului penian sau anal.
Diagnosticul infectiei cu HPV este stabilit de medicul specialist in bolile dermato-venerice.
Anamneza initiala va colecta informatii despre debutul si durata simptomatologiei, daca exista, istoricul altor probleme medicale personale si heredocolaterale, numarul de parteneri sexuali. Ulterior, acesta va examina verucile respective, in situatiile in care sunt prezente si vizibile. Pot fi prelevate biopsii de la nivelul acestor leziuni pentru precizia diagnosticului. In cazul in care leziunile exista, dar nu sunt vizibile, se poate aplica o solutie pe baza de acid acetic, verucile se vor colora in alb devenind astfel, vizibile.
Testul Babes-Papanicolau care presupune recoltarea si analiza celulelor prelevate de la nivel cervico-vaginal nu este o investigatie care sa poata fi efectuata si in cadrul populatiei masculine si nu are un alt echivalent specific.
Tratamentul infectiei cu HPV tine cont de localizarea cutanata sau genitala a vegetatiilor si este unul simptomatic. Leziunile cutanate pot fi indepartate chirurgical (electrocauterizare, laser) prin tratament chimic cu diverse substante aplicate direct pe leziunile specifice care distrug negii sau verucile (acid salicilic, acid tricloracetic).
Poate fi necesara repetarea aplicarilor si trebuie evitat contact cu tegumentul adiacent pentru a preveni dermatitele de contact care pot sa apara daca substantele chimice folosite ajung si pe pielea sanatoasa.
Infectia genitala cu HPV beneficiaza de tratament medicamentos cu aplicare locala, similar infectiei cutanate. Lipsa unui raspuns terapeutic la substantele topice utilizate necesita tratament chirurgical (laser, crioterapie cu azot lichid, electrocauterizare). Leziunile suspecte prespun si efectuarea de biopsii si teste suplimentare.
Vaccinarea impotriva HPV este o modalitate eficienta de prevenire a acestei afectiuni. Este recomandata vaccinarea copiilor cu varsta de 9-12 ani, iar in cazul in care aceasta nu a avut loc, se recomanda ca tinerii pana la 26 de ani, atat femei, cat si barbati, sa beneficieze de acest vaccin.
Totodata, in ceea ce priveste prevenirea infectiei cu HPV este bine sa se acorde atentie unor aspecte referitoare la numarul de parteneri sexuali (mai putini inseamna si mai putine sanse de contactare a infectiei virale), testarea anuala a partenerei pentru depistarea unei posibile infectari si a complicatiilor care pot sa apara in urma acesteia.
Bibliografie
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hpv-infection/symptoms-causes/syc-20351596
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36257902/
https://www.cancer.org/cancer/types/penile-cancer/causes-risks-prevention/risk-factors.html
https://www.healthline.com/health/human-papillomavirus-infection
https://www.medicalnewstoday.com/articles/314567
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.