Dermatilomania (Tulburarea de provocare a excoriatiilor)

Actualizat: 22 Decembrie 2022
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Consultant medical:

Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic specialist psihiatru

Spitalul de Psihiatrie Voila

Ce este dermatilomania?


Simtiti ca nu va puteti opri din a va scarpina pielea si a va provoca excoriatii? Poate ca ati incercat sa va opriti, dar nu ati reusit sa o faceti.

Daca acesta este cazul, nu sunteti singur. Gratajul compulsiv este un comportament destul de comun cunoscut sub numele de dermatilomanie sau tulburare de excoriatie.

Aceasta afectiune consta in lezarea pielii in mod repetitiv si compulsiv, ceea ce duce adesea la rani si la suferinta psihica.

Dermatilomania se caracterizeaza prin scarpinarea repetitiva a pielii care are ca rezultat deteriorarea tesuturilor moi.

Excorierea pielii este considerata un comportament repetitiv centrat pe corp, alaturi de alte comportamente similare, cum ar fi tragerea compulsiva de par, roaderea unghiilor si muscarea obrajilor.

In Manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale, editia a 5-a, dermatilomania este listata in categoria tulburarilor obsesiv-compulsive. Ea intra in aceeasi categorie cu tricotilomania, cunoscuta si sub numele de tulburare de smulgere a parului.

Simptomele dermatilomaniei

Gratajul (scarpinarea) pielii incepe adesea ca un act inconstient, dar, in timp, devine mai deliberat. Aceste episoade pot dura de la cateva minute pana la aproape toata ziua.

Multe persoane cu dermatilomanie spun ca au o dorinta, un impuls sau o senzatie puternica inainte de un episod. Unii au: mancarimi, caldura, durere, arsura, o senzatie de uscaciune.

Cercetarile arata ca multe persoane cu dermatilomanie experimenteaza un sentiment de gratificare in timpul gratajului incurajand comportamentul, desi adesea este urmat de sentimente de rusine sau de suferinta.

Acest comportament poate determina leziuni pe orice parte a corpului, cele mai frecvente zone fiind fata, mainile, degetele, bratele si picioarele.
Uneori, persoanele care sufera de aceasta tulburare isi concentreaza actiunile de grataj asupra unor neregularitati minore, cosuri, calusuri sau alte imperfectiuni ale pielii. Multi se scarpina si pe pielea fara imperfectiuni.
Persoanele cu dermatilomanie isi folosesc de obicei unghiile, desi pot folosi si pensete, lame de ras, ace sau alte obiecte ascutite. Odata ce pielea este indepartata, acestea pot sa o arunce, sa o pastreze, sa o consume.

Obiceiurile comune ale persoanelor cu dermatilomanie includ:
• nu se pot opri,
• se scarpina pana la sangerari, vanatai sau rana,
• lezeaza alunite, pistrui, umflaturi sau cicatrici in incercarea de a le "netezi",
• gratajul poate fi facut inconstient sau din obisnuinta, poate aparea mai des atunci cand se simt anxiosi, stresati sau plictisiti.

Care sunt efectele dermatilomaniei?

Excorierea excesiva a pielii poate duce la afectarea tesuturilor moi, precum si la o suferinta psihica semnificativa.
In timp, dermatilomania poate duce la leziuni ale pielii in diferite stadii de vindecare, impreuna cu cicatrici si hiperpigmentare. Leziunile cutanate apar de obicei in zone usor de atins, cum ar fi fata, mainile sau bratele.

Atunci cand ranile sunt severe, puteti face o infectie sau chiar complicatii care pun viata in pericol, cum ar fi: septicemia, hemoragia (daca excorierea are loc in apropierea unui vas de sange important), meningite sau encefalite (in cazul unor infectii in zona faciala provocate de excoriatii). Multe persoane cu dermatilomanie nu reusesc sa se opreasca iar acest lucru poate duce la anxietate semnificativa, rusine si depresie.

Persoanele cu dermatilomanie tind sa petreaca mult timp ciupindu-si pielea sau ascunzandu-si semnele si leziunile ceea ce poate duce la intarzierea la scoala, la serviciu sau la evenimente sociale.
Gratajul pielii poate duce, de asemenea, la jena sociala si la evitarea situatiilor sau activitatilor in care leziunile ar putea fi vazute.

Care sunt cauzele dermatilomaniei?

Cauza exacta a dermatilomaniei este necunoscuta.

Tulburarea poate fi legata de genetica, deoarece tinde sa se manifeste in familie. Un studiu realizat in 2012 a constatat ca, din 60 de persoane cu dermatilomanie, 28,3% dintre membrii apropiati ai familiei lor aveau aceasta tulburare.

Urmatoarele tulburari si sindroame psihice au fost asociate cu dermatilomania: tricotilomania, tulburarea obsesiv-compulsiva, sindromul Tourette, tulburarile de anxietate, dependenta de alcool, tulburare de dispozitie, tulburarea de personalitate borderline, tulburarea de spectru autist, sindromul Prader-Willi, sindromul Lesch-Nyhan, sindromul Smith-Magenis.

Factorii declansatori pot include: stresul, anxietate, furie, plictiseala, oboseala, activitati sedentare (privitul la televizor sau cititul), afectiuni ale pielii (acneea sau eczema).
Cercetarile recente arata ca varsta de debut poate fi in timpul copilariei, adolescentei sau la varsta adulta. Cu toate acestea, dermatilomania tinde sa inceapa intre 13 si 15 ani. Exista, de asemenea, o prevalenta mai mare in randul studentilor universitari (3,8%).

Cum este diagnosticata dermatilomania?

Conform DSM-5, dermatilomania este clasificata in categoria "tulburari obsesiv-compulsive si tulburari asociate".

Criteriile pentru aceasta tulburare sunt:
• gratajul care are ca rezultat rani ale pielii,
• incercari repetate de a reduce sau de a renunta la scarpinare
• gratajul cutanat cauzeaza disconfort semnificativ clinic sau disfunctie in sfera profesionala, sociala sau in alte domenii importante de functionare
• afectiunea nu poate fi atribuita efectelor fiziologice induse de o substanta (de exemplu, cocaina) sau de alte afectiuni medicale, cum este scabia, si nu poate fi explicata mai bine prin simptomele unei alte tulburari psihice.

Cum se trateaza dermatilomania?

Multe persoane cu dermatilomanie pot fi reticente in a cauta tratament. Cercetarile sugereaza ca mai putin de 20% dintre aceste persoane cauta tratament. Motivele pot include jena sau convingerea ca este netratabila sau doar un "obicei prost".
O mare majoritate - 75 - 90% - dintre cei care cauta tratament sunt de sex feminin.

Cei care cauta tratament se adreseaza adesea unui medic generalist sau unui dermatolog inainte de a consulta un psiholog.

Tratamentul ar trebui sa abordeze afectiunea psihica de baza si orice afectiune a pielii (cum ar fi eczema sau pielea uscata si mancarimea). Acesta include tratamentul topic pentru leziuni.
Studiile arata ca inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (SSRI) sunt eficienti in tratarea aspectului psihiatric al dermatilomaniei si pot fi deosebit de eficienti la persoanele care au si tulburare obsesiv-compulsiva. N-acetilcisteina (NAC) si antagonistii opioizi pot oferi, de asemenea, beneficii potentiale.

Antrenamentul de inversare a obiceiurilor (HRT), un tip de interventie cognitiv-comportamentala, este considerat tratamentul de prima linie pentru abordarea acestei afectiuni. HRT implica un antrenament de constientizare (automonitorizare) si invata o persoana sa inlocuiasca gratajul pielii cu o actiune incompatibila, cum ar fi strangerea pumnului.
Terapia de acceptare si angajament (ACT) este un alt tip de terapie cognitiv comportamentala care poate ajuta la ameliorarea simptomelor si la schimbarea comportamentului.

Cum va puteti ajuta copilul care sufera de dermatilomanie

Discutati cu copilul dvs. in mod deschis despre faptul ca isi excoriaza pielea. Lasati-l sa stie ca sunteti o persoana in care se poate incredere si are siguranta. Ascultati cu atentie motivul pentru care isi provoaca grataj si intrebati cum ii puteti ajuta.
Aveti grija sa nu deveniti exigent si sa nu-l bruscati. Astfel poate sa isi ascunda si mai mult comportamentul.

Ajutati-va copilul sa inlocuiasca comportamentul cu o jucarie, un inel sau o bratara pe care sa o poata rasuci sau o alta activitate care sa le ocupe mainile, cum ar fi tricotatul, desenatul sau scrierea unui jurnal.
Instalati o oglinda in zonele in care au tendinta de a practica excorierea pielii, cum ar fi langa canapeaua unde se uita la televizor. Multi copii incep sa se scobeasca in mod inconstient, dar daca se vad pe ei insisi in oglinda facand acest lucru, aceasta le poate reaminti ca e ceva negativ.

Puteti investi intr-o bratara tehnologica care alerteaza persoana atunci cand incepe sa se scarpine sau ati putea face doua fotografii - una la inceputul si cealalta la sfarsitul saptamanii. Daca pielea arata mai bine o saptamana mai tarziu, copilul primeste o recompensa.

Concluzii

Daca dumneavoastra sau copilul dumneavoastra sufera de dermatilomanie si simtiti ca nu va puteti opri, puteti sa va adresati unui psihoterapeut . Dermatilomania este foarte usor de tratat si multi oameni au reusit sa se opreasca cu ajutorul terapiei, al medicamentelor sau al ambelor metode.

Bibliografie
1. Lochner C, et al. (2017). Tulburarea de excoriaie. O revizuire sistematic a opiunilor de tratament.
2. Grant JE, et al. (2012). Tulburarea de grataj. ajp.psychiatryonline.org/doi/pdf/10.1176/appi.ajp.2012.12040508
3. Malayala SV, et al. (2021). Dermatilomania: Un raport de caz i o revizuire a literaturii.
ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7910222/
4. Pedersen, Traci. "Dermatilomania: Simptome, cauze i tratament". | Psych Central, 2021


Facilitati de tratament

Clinici si cabinete medicale

Clinica Aproape
Tel: 0722187700
Bucuresti, Bld. Alexandru Ioan Cuza, Nr. 13A, Sector 1

Citeste si despre:

Dermatita atopica la copil Tinea versicolor (pitiriazis versicolor) Adevarul despre matreata Cauzele pruritului tegumentar Cauze ale pruritului axilar menoTEST, evaluarea personala pentru menopauza Reactiile alergice la iedera salbatica, stejarul salbatic si otetarul salbatic Neurodermatita Indicatii postextractionale - ce facem dupa o extractie Alergiile la produsele cosmetice Aspecte care pot fi imbunatatite prin igiena personala