Spondilita anchilozanta - cauze, simptome, tratament

Ce este spondilita anchilozanta

Spondilita anchilozanta este o boala autoimuna ce vizeaza inflamarea cronica a coloanei vertebrale si a articulatiilor sacro-iliace (oasele bazinului). Aceasta patologie afecteaza cu precadere barbatii cu varste curpinse intre 15-30 de ani, fiind mai intalnita in randul europenilor.

Este o patologie mult mai complexa, sistemica, intrucat nu vizeaza doar componentele musculo-scheletale, ci intereseaza si alte organe (ochii, rinichii, pielea, inima, plamanii si intestinele). Daca spondilita nu este tinuta sub control, aceste complicatii pot sa apara mult mai des.

Ca orice boala autoimuna si spondilita anchilozanta este determinata de lupta celulelor imune (limfocitele T CD8+) asupra propriului organism. In cazul de fata limfocitele ataca cartilajele articulatiilor coloanei vertebrale si ale bazinului.

O cauza exacta a declansarii acestei patologii nu se cunoaste cu exactitate. Insa un lucru cert care determina aparitia patologiilor reumatismale autoimune este reprezentat de componenta genetica HLA-B27, ce are un rol foarte important.

Manifestari ale spondilitei anchilozante

Spondilita se manifesta la debut prin dureri in regiunea fesiera, afectand totodata regiunea sacrata si treptat articulatiile intervertebrale, costo-vertebrale si ligamentele. In unele cazuri pot fi afectate si articulatiile umerilor si ale soldurilor.

Caracterul durerii este inflamator, diferit de alte tipuri de durere, care provoaca anchiloze si se amelioreaza la miscare.

Totodata, articulatiile se pot umfla, acest simptom putand aparea si la debutul bolii. De obicei afecteaza articulatiile mari, ale membrelor inferioare. Pacientul poate acuza dureri cu caracter inflamator la nivelul soldurilor, genunchilor sau ale gleznei.

Dactilita este un alt simtom caracteristic spondilitei. Acest simptom se manifesta prin inflamatia unui deget, cu precadere a celor de la membrele inferioare.
Afectarea organelor interne nu se manifesta la debutul bolii, ci la o evolutie de cativa ani.

Aortita este o complicatie destul de des intalnita ce presupune inflamarea radacinei aortei ce poate duce la insuficienta aortica.

La nivelul sistemului respirator, pacientii se pot confrunta des cu fibroza pulmonara. Rinichii pot fi afectati ca urmare a tratamentului indelungat. Antiinflamatoarele nesteroidiene, ce joaca un rol important in ameliorarea durerii si a inflamatiei pot determina si afectarea stomacului.

La pacientii varstnici ce au si osteoporoza pot aparea tasarile vertebrale, sau fracturile vertebrale ce determina pareza, compresie de nervi sau dureri foarte mari.

Un semn obiectiv este reprezentat de sindesmofite (adevarate punti osoase de la o vertebra la alta) . Miscarile coloanei vertebrate sunt limitate, muschii paravertebrali sunt contractati, bolnavul slabeste in greutate si e astenic.

Alte simptome asociate acestei patologii sunt:

- Durerile de spate
- Durerile fesiere
- Entezita (inflamarea unor tendoane)
- Fatigabilitate
- Uveita (inflamatia uveei, uveea-strat pigmentar al irisului)
- Manifestari cardio-pulmonare, renale, neurologice sau gastro-intestinale

Diagnosticul spondilitei anchilozante

Diagnosticul pozitiv al spondilitei anchilozante se pune pe baza analizelor de laborator (detectia alelei HLA-B27).

De asemenea, examinarea radiologica ne prezinta o imagine corecta si sigura a diagnosticului de spondilita anchilozanta.

Totodata, pe baza rezonantei magnetice (RMN) se poate confirma diagnosticul intr-o faza incipienta, prin evidentierea eroziunilor de la nivelul articulatiilor.

Atat medicii reumatologi, cat si fiziokinetoterapeutii pot evalua pacientii cu ajutorul unor teste standardizate care sunt menite sa confirme sau sa infirme diagnosticul.

Cateva dintre testele precizate mai sus sunt:
- testul Schober
- testul occiput-perete
- testul menton-stern
- testul Stibor

Facilitati de tratament

In prezent nu exista un tratament curativ al spondilitei anchilozante, stiinta fiind inca in stadiul de cercetare asupra acestor patologii autoimune. Dar se pot administra atat tratamente medicamentoase, cat si tratamente fizicale si balneare, ce au rolul de a incetini evolutia bolii si de a estompa simptomatologia.

In primul rand se administreaza medicamente antiinflamatoare care reduc durerea. Pentru relaxarea musculara pacientul beneficiaza de medicamentatie decontracturanta, masaj si vibromasaj. In timpul puseelor dureroase este necesar repausul pe un pat tare fara perna.

Kinetoterapie, electroterapia si crenoterapia (miscarea in apa termala) prezinta un real succes in tratarea spondilitei.

Gimnastica respiratorie este foarte importanta in cresterea calitatii vietii pacientilor, intrucat cifoza si anchilozele vertebrale afecteaza si expansiunea normala a toracelui.

Acesti pacienti au o dificultate in procesul respirator si totodata prezinta scaderea saturatiei de oxigen in sange.

Tratamentul ortopedic presupune, mai exact, imobilizarea in corset gipsat ce permite ca odata cu fiecare respiratie coloana vertebrala sa aiba o tendinta de redresare.

Tratamentul chirurgical la tineri consta in osteotomie si are rolul de a corecta cifoza dorsala. La varstnici, deoarece si oasele bazinului sunt afectate, acestia dezvolta frecvent coxita care se poate trata chirurgical prin arteoplastie, cu protezare totala de sold.

Recomandari

O prima recomandare in evolutia favorabila a bolii este cu privire la miscare. Pacientii diagnosticati cu spondilita anchilozanta au nevoie de miscare 30-60 de minute zilnic. Exercitiile trebuie sa intereseze posturarea corecta a coloanei vertebrale si reeducarea respiratorie.

Pacientilor cu spondilita anchilozanta nu le sunt recomandate eforturile mari ce implica imobilizarea indelungata in picioare sau in sezut.

Vor trebui sa evite pozitia de cifoza, dormitul in pozitie adunata, expunerea la frig si statul in fotoliu adanc.

Pentru a mentine curburile fiziologice ale coloanei vertebrale, acestor pacienti li se recomanda sa doarma pe un pat tare cu un sul sub ceafa si unul in zona lombara. Iar pentru relaxarea musculaturii paravertebrale este indicat de 2-3 ori pe zi repaus in pozitia sfinxului.