Care sunt cele mai frecvente temeri ale mamelor cu privire la sarcina?

Prezentare generala

Sarcina, implica numeroase transformari pentru mama. De exemplu, aceasta experimenteaza transformari ale corpului, modificari cardiovasculare, modificari hormonale, dar si anumite simptome neplacute, precum greturi, varsaturi sau dureri. Toate aceste probleme sunt noi si imprevizibile, mai ales pentru femeile primipare, astfel incat este firesc sa existe cateva ingrijorari pe parcursul sarcinii.

Toti parintii, dar mai ales mamele, isi doresc ca sarcina sa decurga perfect. Cu toate acestea, pot exista situatii neprevazute si nedorite de care trebuie sa se tina cont. Astfel, multe mame au diferite temeri cu privire la sarcina. In orice caz, trebuie stiut ca aceste temeri nu sunt intotdeauna fondate sau sunt exagerate.

Pierderea sarcinii

Cele mai multe sarcini au ca rezultat bebelusi sanatosi, iar mai putin de 20% din sarcini se termina prin avort spontan. Trebuie stiut ca cele mai multe avorturi spontane se intampla inca din primele saptamani de sarcina, cand de obicei multe femei nici nu stiu ca sunt insarcinate.

Dupa ce sarcina este descoperita, iar medicul observa bataile cordului fetal (aproximativ in jurul saptamanilor 6-8 de sarcina), riscul de avort este de aproximativ 5%. Conform specialistilor, in cazul in care o femeie a suferit un avort spontan si este insarcinata din nou, riscul de a pierde sarcina este de aproximativ 3% sau chiar mai mic.

Multe femei considera ca ele sunt de vina pentru pierderea sarcinii, deoarece au facut ceva gresit. Trebuie cunoscut faptul ca foarte multe dintre avorturile spontane sunt cauzate de anomalii cromozomiale care impiedica fatul sa se dezvolte normal, iar pierderea sarcinii este total inevitabila. Totusi, femeile insarcinate pot reduce riscurile prin renuntare la fumat, renuntare la consum de cafea si produse pe baza de cafeina sau renuntare la consum de bauturi alcoolice.

Copilul nu este hranit corespunzator

Multe femei insarcinate sufera de greturi, varsaturi si pierderea poftei de mancare, iar din acest motiv considera ca fatul nu este hranit corespunzator. Trebuie stiut ca organismul matern si cel fetal sunt foarte complexe, iar copilul va absorbi toti nutrientii de care are nevoie chiar si din cantitati relativ mai mici de mancare. Totusi, daca simptomele neplacute nu sunt cauzate doar de sarcina, ci si de alte boli, vizita la medic este extrem de importanta.

Consultul medical este important pentru fiecare femeie insarcinata, iar medicii pot oferi cele mai bune sfaturi pentru decursul optim al sarcinii. Acesta poate indica vitamine prenatale, astfel incat fatul sa beneficieze in mod optim de acestea.

Simptomele digestive pot fi ameliorate prin consumul de mese mici, dar dese. Mesele copioase sunt coplesitoare pentru sistemul digestiv si produc greturi si chiar varsaturi. Totusi, daca simptomele nu se imbunatatesc, mediul poate prescrie medicamente antiemetice care sa nu afecteze copilul.

Alimentatia mamei este gresita

Majoritatea femeilor insarcinate simt o reala presiune cu privire la sarcina si incearca sa faca lucrurile in mod corect. Acest lucru include si alimentatia, astfel incat exista cazuri in care viitoarele mame considera ca nu consuma alimente sau bauturi corespunzatoare si sanatoase.

Femeile insarcinate se pot intreba cu privire la fiecare produs alimentar daca este sanatos sau nu, astfel incat fiecare decizie va deveni extrem de stresanta. Acest lucru este oarecum gresit, iar sprijinul medicului este necesar. Acesta poate evalua sarcina si poate indica alimentele potrivite. Fiecare sarcina este diferita, iar alimentele preferate difera de la femeie la femeie. Totusi, se indica evitarea excesului de sare, zahar si grasimi, dar si evitarea consumului de alcool, tutun si cafea.

Stresul matern si efectele asupra copilului

Intre toate dezechilibrele hormonale, epuizarea fizica si epuizarea psihica, viitoarele mame incep sa fie ingrijorate asupra sanatatii copilului. Acestea pot considera ca nivelul de stres pe care il au poate afecta sever fatul, astfel incat se streseaza si mai mult.

Majoritatea cercetarilor de specialitate arata ca stresul intermitent si cu care organismul se obisnuieste in timp are un impact minim asupra copilului nenascut. De exemplu, stresul regulat de la locul de munca poate avea efecte secundare minime. Totusi, stresul acut si sever, precum pierderea serviciului sau decesul unei persoane dragi, poate creste riscurile, inclusiv cel de nastere prematura.

Toate aceste efecte sunt determinate de modul in care femeia insarcinata gestioneaza nivelul de stres si trece peste acesta. Este indicata apelarea la metode de diminuare a stresului, precum discutia cu partenerul de viata, evitarea conflictelor, apelarea la tehnici speciale de respiratie, la tehnici yoga sau chiar la psihoterapeut. De asemenea, abordarea unui program de odihna eficient poate fi utila.

Copilul poate avea o malformatie

Majoritatea viitoarelor mame au emotii atunci cand au parte de un consult prenatal si spera ca rezultatele vor indica o dezvoltare normala a copilului. Multe dintre acestea sunt extrem de ingrijorate cu privire la posibilitatea de a naste un copil cu un anumit defect.

Totusi, riscul ca un copil sa aiba un defect congenital este de aproximativ 4%. In acest procent sunt incluse atat anomaliile rare si grave, precum si cele mai dese si nesemnificative.

Chiar daca anumite teste de screening, precum ecografiile, au rezultate oarecum anormale, nu inseamna neaparat ca exista o problema. Medicii vor recomanda investigatii ulterioare, multe dintre acestea indicand ca sarcina decurge normal, iar dezvoltarea copilului este una optima. In plus, medicii pot indica suplimente care sa protejeze copilul de anumite defecte, de exemplu acidul folic sau multivitaminele.

Nasterea prematura

Conform specialistilor, rata nasterilor premature a crescut constant in ultima perioada. Cu toate acestea, majoritatea nasterilor premature au loc in intre 34 si 36 de saptamani, astfel incat riscul de complicatii grave sau probleme de dezvoltare este mult mai mic.

Femeile insarcinate pot face destul de multe lucruri pentru a reduce riscul de nastere prematura. De exemplu, nu trebuie sa fumeze, sa consume alcool si sa efectueze sarcini extrem de grele. In plus, trebuie sa realizeze controale prenatale periodice si sa ia suplimente prenatale cu acid folic exact asa cum au fost prescrise de medic.

Cercetatorii considera ca acidul folic poate impiedica anumite gene sa functioneze defectuos si sa produca nasteri premature.

Ingrasarea

Aproape orice femeie insarcinata se teme ca se va ingrasa, iar corpul ei nu va mai fi niciodata ca inainte. Aceasta teama este amplificata si mai mult de marketing si mass-media, deoarece multe celebritati care au nascut revin imediat la silueta avuta. In realitate, cercetarile arata ca 14-20% dintre femei raman cu cel putin o parte din greutatea formata in sarcina, dar exista modalitati prin care sansele de revenire la vechiul corp pot fi imbunatatite.

In primul rand, o sarcina normala nu ar trebui sa implice o ingrasare cu mai mult de 12 kilograme. Femeile care iau in greutate mai mult de atat au un risc mai mare de a pastra anumite kilograme si dupa nastere. De asemenea, sportul reprezinta un alt aspect important.

Activitatea fizica trebuie sa inceapa imediat dupa ce medicul si-a dat acordul, greutatea revenind la normal mult mai repede. In ultimul rand, alimentatia este extrem de importanta. Aceasta trebuie sa ofere tot necesarul de care mama are nevoie, mai ales pentru ca alapteaza, dar excesul poate dauna. Colaborarea cu un nutritionist poate ajuta extrem de mult.

Alte temeri

Exista multe alte temeri pe care femeile insarcinate le pot experimenta. Vizita la medic reprezinta solutia pentru multe dintre ele, deoarece medicul poate evalua situatia si riscurile si poate face cele mai bune recomandari.

Astfel, alte temeri cu privire la sarcina sunt reprezentate de:
• Modificarile vietii sexuale – corpul matern trebuie lasat sa se vindece dupa nastere, dar trebuie stiut ca acesta se va recupera rapid. Se estimeaza ca libidoul si viata sexuala revin la normal in aproximativ 6 luni de la nastere;
• Riscuri de complicatii, preeclampsia – riscul de a dezvolta preeclampsie este de aproximativ 5% si creste la femeile cu varste mai mici de 18 ani si mai mari de 35 de ani. De asemenea, riscul creste la femeile cu hipertensiune arteriala. Evaluarile prenatale pot detecta aceasta complicatie la timp, astfel incat sa se evite efectele secundare;
• Durerile – multe femei se tem de durerile din timpul nasterii. Totusi, trebuie stiut ca mamele afirma ca satisfactia de a da nastere unui copil depaseste cu mult durerea. In plus, sarcinile pot beneficia de anestezie si analgezie, astfel incat durerea sa fie redusa.

Bibliografie:
Shaun Dreisbach, Top 14 Pregnancy Fears (and Why You Shouldn't Worry), https://www.parents.com/pregnancy/complications/health-and-safety-issues/top-pregnancy-fears/?
Top 7 pregnancy fears (and why you need to stop worrying), https://timesofindia.indiatimes.com/life-style/parenting/pregnancy/top-7-pregnancy-fears-and-why-you-need-to-stop-worrying/articleshow/70465302.cms