Dementele, Boala Alzheimer, dementa vasculara sau tulburarile cognitive usoare sunt afectiuni ce sunt adesea aduse in discutie alaturi de pierderile de memorie legate de inaintarea in varsta.
Toate aceste afectiuni au anumite elemente in comun si sunt oarecum corelate, dar nu inseamna ca reprezinta aceeasi boala, iar efectul asupra oamenilor poate sa fie diferit.
Chiar daca pierderile de memorie sunt mai frecvente odata cu inaintarea in varsta, nu trebuie considerat intotdeauna ca acestea fac parte din imbatranirea normala. Astfel, schimbarile bruste alte memoriei, dar si cele treptate si permanente, trebuie evaluate si analizate, deoarece pot fi semne ale unor afectiuni mai grave.
Desi nu exista remedii pentru majoritatea afectiunilor care determina declin cognitiv, recunoasterea simptomelor este foarte importanta. Astfel, sprijinul si ingrijirile medicale pot fi solicitate din timp, chiar si mai inainte de pierderea memoriei. Cele mai mari doua categorii de declin cognitiv sunt reprezentate de tulburarile cognitive usoare si de demente.
In plus, persoanele din prima categorie au un risc mai crescut decat media de a dezvolta si dementa, dar in cele mai multe cazuri manifestarile tulburarilor cognitive usoare raman stabile si nu progreseaza. Oricum, odata ce oamenii dezvolta dementa, aproape intotdeauna aceasta se inrautateste si va produce efecte negative.
Tulburarile cognitive usoare reprezinta mai mult decat obisnuitul declin cognitiv minor asociat cu imbatranirea. In plus, se considera ca aproximativ 20% dintre adultii mai mari de 65 de ani vor dezvolta tulburari cognitive usoare, iar riscul este din ce in ce mai mare odata cu inaintarea in varsta.
Tulburarile cognitive usoare pot implica doar probleme de memorie, cum ar fi uitarea locurilor unor articole de zi cu zi sau uitarea rapida a informatiilor invatate recent, dar pot implica si schimbari in alte zone decat memoria. De exemplu, acesti pacienti pot experimenta dificultati de atentie si concentrare, dar si scaderea vointei si a capacitatii de a lua decizii.
In cele mai multe cazuri, oamenii au probleme in recunoasterea tulburarilor cognitive usoare, deoarece acestea produc „lapsusuri” mentale ce pot duce cu gandul la efectele normale ale imbatranirii.
Tulburarile cognitive usoare tind sa fie treptate, iar simptomele pot avea un nivel minim chiar si timp de trei pana la cinci ani. Totusi, dupa aceasta perioada simptomele se vor inrautati si pot progresa chiar pana la dementa.
Dementa nu este neaparat o boala specifica, fiind considerata mai degraba un sindrom cauzat de una sau mai multe tulburari care afecteaza creierul. Pierderea memoriei este cel mai frecvent simptom produs de dementa, dar oamenii pot avea si alte manifestari, inclusiv probleme cu limbajul si vorbirea, dificultati in rezolvarea sarcinilor de zi cu zi, schimbari de comportament si chiar tulburari de hranire si imbracare.
Din punct de vedere statistic, aproximativ 90% din cazurile de dementa sunt cauzate de boala Alzheimer, dementa vasculara sau combinatii ale acestora.
Pacientii ce sufera de boala Alzheimer au probleme in amintirea numelor, persoanelor si a evenimentelor recente, iar simptomele se inrautatesc in timp. In cele din urma, se pot instala tulburarile de vorbire, de citire si de scriere, dar si imposibilitatea de a mai realiza sarcini de rutina, precum propria igiena. De asemenea, bolnavii pot deveni anxiosi, deprimati sau agresivi, agitatia psiho-motorie survenind chiar pe fondul deficitului cognitiv.
Cercetatorii considera ca principalii factori cauzali ai bolii Alzheimer sunt doua modificari ale creierului. Aceste modificari sunt reprezentate de anomaliile suferite la nivelul proteinei Tau si de acumularile placii beta-amiloide. Totusi, trebuie stiut ca toate aceste tulburari pot surveni si fara pierderi de memorie.
Tau este o proteina normala ce ajuta la transportul nutrientilor, dar si la evacuarea deseurilor de la nivelul celulelor cerebrale. Cu toate acestea, proteinele Tau pot fi modificate sau imbatranite, ducand la o „incurcare” si o „aglomerare” proteica.
Cand se intampla aceste lucruri, nutrientii si toxinele nu se mai pot misca liber in interiorul celulelor, iar rezultatul consta in apoptoza sau moarte celulara. Toate aceste modificari anormale survin in mod preponderent in regiunile cerebrale ce sunt utilizate pentru memorie, dar curand se raspandesc si in restul creierului. In ceea ce priveste beta-amiloidul, acesta este un fragment proteic ce se gaseste in membrana din jurul celulelor nervoase. Gruparea unor cantitati mari de beta-amiloid este asociata cu formarea de placi beta-amiloide si decesul celulelor creierului.
In dementa vasculara, cealalta forma principala de dementa, problemele de memorie rezulta din blocajele cauzate de acumularea placii de colesterol in vasele de sange ale creierului. Aceste blocaje pot intrerupe furnizarea de oxigen in celulele creierului, aspect ce poate duce la moartea acestora.
De asemenea, blocarea vaselor mici de sange poate duce la o serie de accidente vasculare cerebrale. In cazul dementei vasculare, simptomele sunt adesea ignorate, deoarece imita anumite aspecte ale imbatranirii, precum uitarea unui nume sau a unor informatii recente.
Conform specialistilor, aproximativ 25% din cazurile de dementa sunt cauzate de dementa vasculara singura sau asociata cu alte cauze. Chiar daca la inceput leziunile cerebrale pot fi minore, iar simptomele sunt subtile, vizita la medic este absolut necesara pentru a se putea observa daca exista metode prin care evolutia bolii sa fie incetinita.
Imbatranirea
Pierderile normale de memorie corelate cu inaintarea in varsta sunt cunoscute de orice persoana, dar acest lucru nu impiedica individul afectat sa duca o viata normala si productiva. De exemplu, persoanele batrane pot uita ocazional numele unei persoane, dar si-l vor aminti mai tarziu. De asemenea, inaintarea in varsta poate duce la necesitatea de a scrie liste de cumparaturi sau de sarcini, astfel incat acestea sa nu fie omise. Totusi, aceste schimbari ale memoriei sunt in general gestionabile si nu perturba capacitatea de a lucra, de a trai independent sau de a avea o viata sociala.
Medicamentele
Anumite medicamente sau combinatii ale acestora pot afecta zonele creierului implicate in formarea sau pastrarea amintirilor. Astfel, pacientii pot suferi tulburari de memorie si chiar confuzie si dezorientare temporo-spatiala. In orice caz, aceasta cauza a pierderilor de memorie este de cele mai multe ori reversibila.
Traumatismele cranio-cerebrale
Traumatismele suferite in zona capului pot duce la pierderea starii de constienta, dar acest lucru nu este obligatoriu intotdeauna. Totusi, leziunile capului, chiar si cele usoare, pot duce la probleme de memorie. De cele mai multe ori, traumatismele cranio-cerebrale produc hipomnezie sau amnezie de fixare, acestea fiind caracterizate de pierderea amintirilor avute inaintea leziunii.
Tulburarile emotionale
Stresul, anxietatea sau depresia pot provoca uitare, confuzie, concentrare dificila si numeroase alte probleme care perturba activitatile zilnice. Totusi, multe dintre asa zisele pierderi de memorie asociate tulburarilor emotionale sunt cauzate de o scadere semnificativa a atentiei.
Alcoolismul
Alcoolismul cronic poate afecta serios abilitatile mentale ale unei persoane. Alcoolul poate provoca pierderea memoriei in mod singular sau chiar prin interactiunea cu unele medicamente. Pierderile de memorie asociate consumului de alcool sunt lacunare, subiectii suferind de lipsa amintirilor dintr-o perioada scurta limitata. Totusi consumul cronic de alcool poate afecta atat de tare oamenii, incat acestia pot dezvolta dementa, lucru extrem de grav si invalidant.
Afectiuni neurologice
Anumite afectiuni neurologice pot provoca pierderi de memorie sau diferite simptome asemanatoare cu cele ale dementei. Cateva exemple sunt reprezentate de procese expansive la nivelul creierului (tumori maligne/benigne sau hematoame cronice) si infectii (sifilis, meningite). Astfel, diagnosticul diferential este foarte important, deoarece unele dintre aceste cauze pot fi tratate sau ameliorate.
Bibliografie:
Get the facts about memory loss https://www.health.harvard.edu/mind-and-mood/get-the-facts-about-memory-loss
Memory loss: When to seek help https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/alzheimers-disease/in-depth/memory-loss/art-20046326
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.