Senzatia de arsura in piept si gat

Actualizat: 03 Aprilie 2023
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Laura Popa
Consultant medical:

Dr. Laura Popa
Medic Rezident Gastroenterologie

Spitalul Universitar de Urgență Militar Central

Ce este senzatia de arsura in piept?


Senzatia de arsura in piept, cunoscuta in termeni medicali drept pirozis, reprezinta cel mai frecvent simptom digestiv intalnit in randul populatiei. Desi aceasta este adesea marca bolii de reflux gastroesofagian (BRGE), diagnosticul diferential al durerii joaca un rol important in stabilirea terapiei adecvate si preventia complicatiilor potential amentintatoare de viata.

Cum se manifesta?

Boala de reflux gastroesofagian este printre cele mai prevalente patologii gastrointestinale, aceasta aparand secundar afectarii mecanismelor naturale antireflux, precum tonusul sfincterului esofagian inferior, motilitatea esofagiana, apararea mucoasei, cat si anatomia jonctiunii eso-gastrice.

Consecinta alterarii acestor mecanisme determina refluarea continutului duodeno-gastric la nivelul esofagului distal, declansand senzatia tipic descrisa ca “arsura in piept”.

Pirozisul este caracterizat de o durere cu caracter de arsura, localizata retrosternal, cu posibila iradiere la nivelul gatului, cu debut adesea dupa ingestia de mese bogate in grasimi, alcool sau alimente fierbinti sau picante. Durerea este accentuata de pozitia culcata sau aplecare si prezinta ameliorare la antiacide. Pacientii cu pirozis prezinta adesea si regurgitatii sau eructatii.

Simptome

In evolutia indelungata, simptome precum eroziunile dentare, senzatia de globus, disfonia (raguseala) sau tusea, pot fi marca unui reflux cronic, cu rasunet extraesofagian.

Disfagia (dificultate la inghitire), odinofagia (durere la inghitire), pierderea apetitului sau scaderea in greutate pot semnala o patologie subiacenta mai severa, ce necesita adresarea urgenta la medic.

Cauze si diagnostic diferential

Desi senzatia de arsura in piept este in general consecinta BRGE, consultul medical este indicat in vederea excluderii patologiilor potential severe, cauzatoare de dureri cu caracter similar.

Frecvent, pacientii care se prezinta la camera de garda cu durere toracica relativ intensa, au de fapt boala de reflux cu simptomatologie atipica, asadar originea cardiaca a durerii fiind prima etapa obligatorie in orientarea diagnostica a medicului.

Infarctul miocardic, in special cel inferior si la pacientii de sex feminin, se poate manifesta prin simptome gastrointestinale, motiv pentru care fereastra terapeutica nu trebuie ratata. Durerea de origine cardiaca nu se modifica odata cu pozitia, este independenta de alimentatie si nu cedeaza la antiacide.

Alte afectiuni gastrointestinale, precum tulburarile de motilitate esofagiana, diverticulul esofagian, ulcerele, duodenita, cancerele digestive, pancreatita, litiaza biliara pot include in tabloul clinic dureri similare, insa diagnosticul lor poate fi infirmat prin investigatii specifice.

Factori care pot influenta aparitia pirozisului

Factorii care influenteaza aparitia BRGE si secundar a pirozisului, sunt in general factori de mediu. S-a observat o incidenta mai mare la populatia occidentala, prin prisma unei alimentatii bogate in grasimi, alcool, ciocolata, alimente picante si lichide fierbinti.

Factori anatomici, precum hernia hiatala sau presiunea intra-abdominala crescuta, intalnita in obezitate si sarcina, contribuie la randul lor la declansarea si agravarea pirozisului.

Printre cauzele mai putin frecvente de arsura in piept se numara alterarea persistalticii esofagiene, bolile de tesut conjuctiv si unele medicamente precum antiinflamatoarele nonsteroidiene, blocantii de canale de calciu sau antidepresivele.

Diagnostic

Demersul diagnostic al cauzei pirozisului presupune in general adresarea catre un medic gastroenterolog. O durere intensa insa poate determina pacientul sa se prezinta la camera de garda, abordarea devenind astfel una multidisciplinara, ce implica medicul urgentist, gastroenterologul, cardiologul si in cazuri selectate, alti specialisti.

Diagnosticarea pacientului debuteaza cu anamneza, care trebuie sa includa toate caracteristicile pirozisului, impreuna cu eventuale alte simptome pe care bolnavul le relateaza. Se vor nota antecedentele personale cat si familiale ale pacientului, cat si stilul de viata.

Este important ca medicul sa determine si daca pacientul are medicatie la domiciliu, intrucat anumite medicamente pot fie influenta testele diagnostice, fie contribui la declansarea pirozisului.

Analizele de laborator pot oferi informatii minime in cazul BRGE, insa sunt utile in diagnosticul diferential al ischemiei miocardice si al altor patologii digestive insotite de durere in etajul abdominal superior, precum pancreatita acuta sau cronica, hepatita sau litiaza biliara.

In cazul femeilor aflate la varsta fertila, detectarea unei sarcini poate directiona specialistul catre diagnosticul de reflux gastroesofagian, extrem de comun la femeile gravide.

Electrocardiograma este esentiala pentru excluderea durerii retrosternale de origine cardiaca, in special la femei, care adesea prezinta manifestari atipice ale infarctului miocardic. Studiile arata ca un procent semnificativ de pacienti care vin la camera de garda pentru dureri retrosternale de intensitate mare, prezinta de fapt un episod sever de BRGE.

Desi nu exista un standard de aur in diagnosticul pirozisului si al bolii de reflux, endoscopia digestiva superioara reprezinta investigatia de electie la pacientii cu reflux, in special cei cu simptome atipice sau de alarma, in vederea excluderii complicatiilor precum esofagita, esofagul Barrett, cancerul esofagian sau stenozele.

Trebuie precizat insa ca un procent semnificativ de pacienti pot avea simptomatologie de reflux (pirozis, regurgitatii), fara leziuni tipice de esofagita, incadrandu-se in categoria bolii de reflux endoscopic-negativa. Laringoscopia poate fi utila la pacientii cu disfonie.

Monitorizarea pH-ului esofagian timp de 24h prin pH-metrie este utila in cuantificarea episoadelor de reflux si corelarea lor cu simptomatologia, insa este de obicei rezervata BRGE refractara la tratament.

Manometria esofagiana poate confirma sau exclude tulburarile de motilitatea sau afectarea persistalticii ca etiologie a pirozisului.

Tranzitul baritat, actualmente rar utilizat, poate detecta o hernie hiatala, tumori, stenoze sau esofagite semnificative, insa rolul sau in diagnosticul bolii de reflux este unul limitat.

Proba terapeutica, folosind inhibitori de pompa de protoni, poate fi introdusa empiric la pacientii cu suspiciune clinica inalta de BRGE si absenta simptomelor de alarma, fara alte investigatii suplimentare, insa studii recente dezaproba aceasta abordare. Esecul terapiei empirice indica necesitatea evaluarii suplimentare.

Complicatiile bolii

Complicatiile bolii de reflux variaza ca severitate, insa tratamentul adecvat si precoce reprezinta cheia preventiei acestora. In evolutie, boala de reflux gastroesofagian poate evolua catre eroziuni si ulceratii esofagiene, stricturi si esofag Barrett.

Esofagul Barrett reprezinta transformarea epiteliului esofagian in epiteliu de tip intestinal, care in timp poate suferi modificari displazice si ulterior transformare maligna.

Adenocarcinomul esofagian reprezinta o complicatie redutabila si are o incidenta de aproximativ 0.5% pe an la pacientii cu Barrett.

Tratamentul pirozisului si al bolii de reflux

Tratamentul BRGE si ameliorarea senzatiei de arsura in piept presupun imbinarea terapiei farmacologice cu modificarea stilului de viata. In cazul bolii de reflux ca si cauza a pirozisului, in urma consultului medical, specialistul gastroenterolog poate prescrie medicatie antiacida pentru amelioarea simptomelor imediate si inhibitori de pompa de protoni (IPP) sau antagonisti de receptori H2 pentru tratamentul cauzei. In timp ce antiacidele neutralizeaza acidul gastric, IPP si anti-H2 reduc secretia gastrica.

Doza terapeutica, agentul utilizat si durata terapiei sunt stabilite de catre medic in urma investigatiilor de specialitate, cauzei pirozisului, cat si a tolerantei si comorbiditatilor pacientului. Nu este recomandata administrarea lor fara un consult in prealabil, avand in vedere potentialele reactii adverse sau interactiunile cu medicatia personala.

Modificarile stilului de viata joaca un rol important in ameliorarea pirozisului. Pacientii sunt sfatuiti de catre medic sa adopte un regim alimentar de protectie digestiva, care presupunea evitarea consumului de alimente grase, prajite, iuti, carne tocata, alcool, lichide fierbinti, citrice.

De asemenea, este recomandata evitarea decubitului dorsal imediat postprandial si a exercitiilor fizice care cresc presiunea abdominala (precum abdomenele).

Decubitul lateral stang poate ameliora refluxul. Scaderea ponderala este incurajata la pacientii supraponderali, iar fumatul ar trebui intrerupt. Consumul de medicamente precum antiinflamatoare nonsteroidiene sau aspirina trebuie de asemenea evitat.

Ceaiurile calmante (menta, musetel) pot avea un efect de scurta durate, nefiind insa sustinute de suficiente studii stiintifice.

In cazul pacientilor cu pirozis si BRGE refractare la terapia medicala, in special cei cu hernie hiatala, terapia endoscopica sau chirurgia refluxului pot fi optiuni de luat in considerare.

De asemenea, pacientii cu obezitate morbida pretabili la chirurgia bariatrica, au prezentat o reducere semnificativa a simptomatologiei bolii de reflux in urma interventiei.

Concluzii

In concluzie, senzatia de arsura in piept este un simptom, care desi indica de obicei prezenta bolii de reflux gastroesofagian, necesita adresarea catre un medic gastroenterolog, pentru diagnosticul adecvat, diferentierea de patologii potential severe, cat si o terapie adecvata, in asociere cu modificarea stilului de viata.

Bibliografie

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gerd/symptoms-causes/syc-20361940
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34807007/


Citeste si despre:

Arsurile si durerile de stomac: 6 metode simple de a le evita Dureri in capul pieptului Arsuri stomacale sau infarct miocardic? Durerea in piept Durerea in piept (durerea toracica anterioara) - cauze, simptome, tratament Aronia si sanatatea cardiovasculara: un remediu pentru hipertensiune De ce sunt mai frecvente durerile in piept in randul barbatilor Boala de reflux esofagian - manifestari si mod de ameliorare Durerea toracica - tratament Factorii care declanseaza pirozisul (arsurile retrosternale) Exercitii fizice fara pirozis (arsuri retrosternale)