Probleme ortopedice intalnite la copii

Problemele ortopedice la copii

Problemele ortopedice la copii sunt frecvente. Ele pot fi congenitale, de dezvoltare sau dobandite. Cauzele includ cele de origine infectioasa, neuromusculara, nutritionala, neoplazica si psihogena. Pe masura ce timpul trece, se poate observa ca picioarele copilului nu sunt tocmai drepte, iar mersul nu este cel normal.

Multi copii mici, in primii ani de viata pot suferi de platfus, merg pe varfuri, au picioarele arcuite catre exterior din dreptul genunchiului (cracanate), au degetele indreptate catre interior (degete de porumbel), etc. Unele dintre aceste afectiuni ar putea sa dispara de la sine fara tratament, pe masura ce micutul se dezvolta, fiind doar variatii normale ale anatomiei umane. Altele, insa, persista sau chiar se agraveaza.

Cauze si factori de risc

In timp ce leziunile cauzate de traume sau suprasolicitare sunt cele mai frecvente cauze ale problemelor ortopedice, altele pot include:

• Anomalii genetice si afectiuni congenitale (adica prezente la nastere), cum ar fi paralizia cerebrala.

• Boli care afecteaza sistemul musculo-scheletic (de exemplu, tuberculoza osoasa)

• Conditii degenerative, cum ar fi artrita.

Semne si simptome

Problemele ortopedice la copii pot limita mobilitatea, pot provoca durere si pot limita participarea la activitati fizice. Ele pot duce, de asemenea, la provocari emotionale, izolare sociala si dificultati in formarea de relatii. Intelegerea si gestionarea problemelor ortopedice comune la copii este cruciala pentru asigurarea bunastarii si dezvoltarii lor generale.

Prin recunoasterea semnelor, cautand asistenta medicala in timp util si urmand strategiile de tratament recomandate, parintii si medicii ortopezi pot ajuta copiii sa depaseasca aceste provocari si sa prospere.

Tipuri de afectiuni

1.Plafusul (picior plat)

Cei mai multi dintre bebelusi se nasc cu platfus, iar talpa piciorului se arcuieste pe masura ce cresc. Totusi, la unii copii, talpile raman plate chiar si dupa trecerea timpului. De asemenea, parintii observa, de cele mai multe ori ca micutii lor au glezne slabite care par sa se intoarca spre interior, din cauza formei talpilor. De obicei, platfusul nu reprezinta o problema grava de sanatate, iar medicii considera ca tratamentul este necesar doar cand mersul devine dureros.

Specialistii nu recomanda nici macar incaltamintea speciala intrucat s-a dovedit ca aceasta nu influenteaza dezvoltarea arcului din talpa. Desi unii parinti afirma ca micutii lor sunt mai neindemanatici la anumite exercitii fizice decat altii, doctorii nu interzic activitatile sportive ale acestora. In anumite situatii medicii ar putea recomanda utilizarea incaltamintei cu talonet.

2.Mersul pe varfuri 

Mersul pe varfuri este comun in randul copiilor mici pana ce mersul acestora se perfectioneaza, fiind intalnit mai ales pe parcursul celui de-al doilea an de viata. Tendinta dispare dupa varsta de doi ani la unii copii. 

Mersul intermitent pe jos nu ar trebui sa devina un motiv de ingrijorare pentru parinti. Totusi, copiii care merg exclusiv pe varfurile picioarelor dupa varsta de doi ani, trebuie sa fie evaluati de medicul ortoped, intrucat aceasta manifestare ar putea fi specifica si altor conditii cum ar fi paralizia cerebrala sau alte tulburari ale sistemului nervos. In cazul copiilor sanatosi care merg pe varfuri doar ocazional se va face masaj local, al picioarelor, talpilor si gleznelor pentru intinderea muschilor gambei, conform indicatiilor medicului.

3.Degetele de porumbel - indreptate catre interior

Degetele de porumbel reprezinta o variatie normala a modului in care se aliniaza picioarele. Bebelusii manifesta tendinta naturala de a tine degetele picioarelor in aceasta pozitie pana la varsta de 8-15 luni atunci cand incep sa stea in picioare. Denumirea stiintifica, medicala, a acestei conditii este anteversie femurala. De cele mai multe ori, tratamentul nu este necesar.

Incaltamintea utilizata in trecut pentru ameliorare, nu s-a dovedit ca ar putea accelera progresul natural, lent, al acestei conditii. De asemenea, degetele de porumbel nu interfera cu mersul pe jos, alergatul sau alte activitati fizice si dispare de la sine pe masura ce copiii cresc (in perioada preadolescentei), se dezvolta controlul muscular si coordonarea.

4.Genu varum

In cazul micutilor care au picioare cracanate, practic piciorul este curbat spre exterior de la genunchi in jos. Afectiunea, este de cele mai multe ori mostenita dar poate fi si consecinta anumitor boli. Este frecvent observata la sugari si, de cele mai multe ori, se corecteaza pe masura ce un copil creste. Daca se manifesta la un singur picior, mai ales dupa varsta de 2 ani, piciorul cracanat poate un semn de rahitism sau al bolii lui Blount.

Rahitismul este o afectiune a oaselor, cauzata de lipsa vitaminei D sau de calciu in dieta, iar ca urmare a acesteia, are loc arcuirea picioarelor, insotita de dureri musculare sau de marirea splinei sau a ficatului. Totusi, rahitismul este mai putin intalnit in prezent, decat in trecut. De cele mai multe ori, atat rahitismul cat si picioarele strambe se corecteaza prin adaugarea de vitamina D si calciu in dieta. Unele tipuri ale rahitismului pot fi cauzate de boli genetice si pot necesita tratament de specialitate recomandat de catre medicul endocrinolog.

Boala lui Blount este o conditie care afecteaza osul tibiei in partea inferioara a piciorului. Arcuirea picioarelor ca rezultat al bolii lui Blount este observata dupa varsta de doi ani cand aceasta apare si se inrautateste brusc. Cauzele acestei boli sunt necunoscute si aceasta determina o crestere anormala in partea superioara a osului tibiei, la articulatia genunchiului. Pentru corectarea problemei, copilul ar putea avea nevoie de dispozitive ortopedice, osteotomie sau chiar interventie chirurgicala, dupa 3-4 ani.

5.Picioarele in X sau genunchii apropiati - genu valgum

Majoritatea copiilor au o tendinta moderata de a dezvolta picioare in X, intre varsta 3-6 ani. Totusi aceasta este o tendinta naturala. Tratamentul nu este aproape niciodata necesar pentru ca picioarele sa se indrepte. Daca afectiunea este severa sau genunchii se ciocnesc in timpul mersului, poate fi necesar tratament recomandat de catre medicul ortoped.

Masuri de preventie

Detectarea precoce si tratamentul problemelor ortopedice comune la copii sunt cruciale din mai multe motive, printre care:

• Interventia precoce poate preveni sau minimiza potentialele complicatii pe termen lung asociate cu aceste afectiuni.

• Tratamentul in timp util al problemelor ortopedice comune la copii poate aduce o usurare semnificativa. Poate atenua durerea, disconfortul si limitarile functionale, permitandu-le copiilor sa se angajeze in activitatile zilnice si sa-si atinga etapele de dezvoltare.

• Managementul timpuriu poate promova cresterea si dezvoltarea optima a sistemului musculo-scheletic, asigurand rezultate mai bune pe termen lung pentru copiii cu probleme ortopedice.

• in calitate de parinte sau ingrijitor, trebuie sa fiti atent si sa solicitati indrumare medicala daca observati orice semne sau simptome de probleme ortopedice la copilul dumneavoastra. Controalele regulate, screening-urile si evaluarile de dezvoltare pot ajuta la detectarea precoce a acestor afectiuni. Amintiti-va, consultarea unui medic specializat in ortopedie pentru copii este esentiala pentru un diagnostic precis si o planificare adecvata a tratamentului.