Fractura osului metacarpian: diagnostic, tratament si recuperare

Actualizat: 08 Octombrie 2018
Autor: SfatulMedicului

Generalitati


Fractura metacarpiana sau fractura boxerului reprezinta o ruptura a unuia sau mai multor oase, numite metacarpiene. Fractura boxerului poate fi, de asemenea, cunoscuta si sub denumirea de fractura metacarpiana si este foarte frecventa in randul practicantilor de box.

Acest tip de fractura a mainii este cauzata de un impact asupra articulatiei si este cel mai frecvent tip de fractura a oaselor metacarpiene.

Termenul de fractura a boxerului a fost folosit inital pentru a descrie doar fractura din al cincilea os metacarpian, caracteristic degetului mic, dar definitia a fost extinsa pentru a include mai multe fracturi metacarpiene cauzate de impacturi similare.

Tratamentul si severitatea vatamarii depind de cat de mult din osul metacarpian este deteriorat. Oasele metacarpiene sunt alcatuite din baza, corp, col si cap:
- Baza este partea care se leaga de oasele incheieturii mainii (oasele carpiene);
- Corpurile realizeaza axul de legatura dintre baza si cap si sunt caracteristice regiunii palmare;
- Colul reprezinta partea de legatura dintre corp si cap;
- Capetele metacarpienelor realizeaza conexiunea cu falangele proximale. Capetele metacarpienelor ies in relief cand pumnul este strans.

Cauze

Dupa cum sugereaza si numele, fractura boxerului este adesea cauzata de impactul cu obiecte dure. Oasele metacarpiene nu sunt concepute pentru a face fata unui astfel de impact, iar fracturile sunt o consecinta obisnuita a unei lupte sau a unor loviri cu pumnii in pereti sau in suprafete dure.

Cel mai adesea, aceste fracturi apar la nivelul colului oaselor metacarpiene.

Cu toate acestea, este posibil ca fractura sa se obtina fara un impact cu pumnul. O lovitura cu palma, impotriva unei suprafete plane poate fi suficienta pentru a provoca o fractura sau o luxatie.

Tablou clinic

Simptomatologia fracturii boxerului, de obicei, urmeaza un model similar cu cel al altor fracturi osoase. Astfel, simptomele pot include:

• Inflamarea pe ambele parti ale mainii. Acest aspect apare, in mod obisnuit, la scurt timp dupa trauma;
• Durere severa in jurul zonei afectate;
• Sensibilitate extrema in apropierea osului rupt;
• Mobilitate limitata a degetelor;
• Senzatie de pulsatie in zona osului afectat;
Echimoze;
• Dificultate sau impotenta functionala a mainii;
• Simptome nervoase, cum ar fi senzatiile de amorteala, raceala sau furnicaturi;
• Simptomatologia apare, de obicei, imediat dupa ruptura, cele mai multe fiind resimtite in primele 24 de ore. Fractura oaselor metacarpiene necesita ingrijiri medicale imediate.

Diagnostic

Diagnosticarea fracturii boxerului necesita, de obicei, examinari fizice si teste de imagistica. Medicul trebuie informat in ce context a avut loc traumatismul, pentru a restrange rapid posibilitatile, mai ales daca mana este prea umflata pentru a spune direct ce este deteriorat.

Medicii folosesc cateva metode, in timpul examenului fizic, pentru a ajuta la identificarea fracturii. Aceste metode constau in:

• Aplicarea unei presiuni usoare asupra fiecarui os pentru a determina unde este fractura;

• Impingerea usoara a degetelor, pentru a determina locul in care se afla vatamarea;

• Incercarea de strangere a pumnului. Degetele afectate nu se pot alinia cu celelalte si se pot roti in mod neobisnuit.

Examinarile imagistice sunt cerute, de asemenea, chiar daca medicul este sigur de localizarea fracturii. Examinarile cu raze X pot confirma sau determina ce os este rupt.

Confirmarea diagnosticului prin radiografie este absolut necesara, deoarece tratamentul poate varia foarte mult in functie de gravitatea fracturii, de localizarea acesteia, dar si de numarul oaselor afectate.

Optiuni de tratament

In unele cazuri, tratamentul fracturii boxerului poate sa para simplu si direct. Cu toate acestea, vatamarea poate varia foarte mult in functie de severitate si de numarul oaselor implicate.

Tratamentul nu este la fel de simplu ca in cazul altor fracturi. Exista multe optiuni de tratament diferite, adecvat in functie de severitatea traumatismului.

Ingrijirea la domiciliu

Imediat dupa suspectarea unei fracturi, este foarte important sa se reduca inflamatia si durerea si sa se reduca sansele de infectare. Pungile cu gheata pot ajuta in aceste cazuri.

Este important ca mana sa fie imobilizata cat mai rapid posibil. Atunci cand localizarea fracturii este necunoscuta, este mai bine ca mana vatamata sa fie sustinuta de mana sanatoasa. Orice actiune care poate solicita mana trebuie evitata pana la stabilirea diagnosticului.

Dupa diagnosticare, ingrijirea la domiciliu poate include, adesea, purtarea de atele si pansamente, repaus, gestionarea durerii si verificarea semnelor durerii. De asemenea, terapia fizica poate ajuta la recastigarea pe deplin a functiei mainii.

Imobilizare

Scopul principal al tratamentului medical al fracturii boxerului este reprezentat de imobilizarea mainii, pentru a permite oaselor sa se vindece in mod corespunzator.

Medicii folosesc, de obicei, diverse tipuri de atele pentru a face acest lucru. Aceste dispozitive trebuie sa imobilizeze complet articulatiile de deasupra si de dedesubtul locului ranirii.

Medicamentatie

Medicul poate recomanda si anumite medicamente in cazul acestor tipuri de fracturi. Aceste medicamente sunt utilizate pentru reducerea inflamatiei si a durerii si sunt reprezentate de antiinflamatoare si antialgice.

Interventia chirurgicala

In cazurile mai severe de fracturi de metacarpian pot fi necesare interventii chirurgicale. Acest lucru este valabil mai ales in cazul in care oasele prezinta semne de angulare.

Angularea apare atunci cand o parte a osului metacarpian se deplaseaza de pe axul normal. Severitatea angularii poate schimba metoda de tratament.

Angularile minore pot necesita doar o atela, dar cele severe pot necesita interventii chirurgicale. In unele cazuri, fractura poate fi deschisa si osul rupt poate iesi prin piele. In acest caz chirurgia este absolut necesara.

Chirurgul ortoped va verifica daca vindecarea progreseaza bine si poate decide daca este necesara o interventie chirurgicala pentru repararea osoasa.

Recuperare

Timpul de recuperare variaza in functie de cat de grava este vatamarea. O fractura simpla se poate vindeca in cateva saptamani, iar in cazul in care fracturile sunt mai grave, recuperarea poate dura cateva luni.

In timpul perioadei de recuperare, este importanta vizitarea periodica a medicului si urmarea planului de tratament stabilit. Terapiile fizice si exercitiile recomandate de medici sunt extrem de importante in recuperarea adecvata si ar trebui urmate cu strictete.

Unele persoane considera ca atelele si ortezele sunt iritante si inconfortabile, dar acestea ajuta la vindecarea fara complicatii, asa ca nu ar trebui scoase.
Pentru o recuperare optima, trebuie respectat un regim alimentar sanatos, bogat in proteine, calciu si vitamina D.

Perspectiva

Daca tratamentul este urmat imediat, in mod normal, nu exista complicatii pe termen lung. In cazul in care acestea exista, ele sunt minore si nu interfereaza cu activitatile zilnice. In cazul in care fractura este lasata netratata, complicatiile pot fi grave si pot duce la impotenta functionala a mainii.

Este important ca, in cazul unei fracturi la nivelul oaselor metacarpiene sa fie ceruta parerea unui medic specialist. Diagnosticarea si tratamentul medical adecvat sunt esentiale pentru o buna vindecare si pentru a asigura cel mai bun rezultat.


Citeste si despre:

DENT ESTET, parte a grupului MedLife, reconfirma pozitia de lider al pietei de servicii stomatologice din Romania Principalele metode de prevenire a durerilor de spate MedLife da startul unui nou program de testare saptamanala a tuturor angajatilor sai din unitatile medicale Viroza intestinala: cum o putem combate? Remediul natural impotriva gripei! Noutati in tratamentul afectiunilor articulatiei genunchiului prin recuperare robotica Pregateste-ti organismul pentru anotimpul racoros STUDIU: Sedintele de terapie online castiga teren! Bolile reumatice – tot mai des intalnite in randul tinerilor, chiar al copiilor Legarea trompelor uterine - riscuri si beneficii