Boala vacii nebune este o afectiune neurologica fatala, care distruge treptat creierul si maduva spinarii (sistemul nervos central) la vite.
Boala mai este cunoscuta si sub numele de encefalopatia spongiforma bovina.
Oamenii nu pot contacta boala vacii nebune. Totusi, in cazuri rare, oamenii pot contacta o forma specifica speciei umane a bolii, numita varianta a bolii Creutzfeldt-Jakob (vCJD) in urma consumului de tesut nervos (creier sau maduva spinarii) de la vite infectate cu boala vacii nebune. Varianta bolii Creutzfeldt-Jakob este o afectiune fatala ce distruge creierul si maduva spinarii.
Nu exista dovezi care sa ateste faptul ca oamenii pot contacta boala vacii nebune prin consumul de muschi (care este utilizat pentru carne tocata, fripturi si gratare) sau produse lactate. Oamenii afectati de vCJD nu pot transmite afectiunea catre alti oameni prin contacte obisnuite. Este improbabil ca un individ sa contacteze vCJD prin transfuzie de sange, deoarece tot sangele este testat inaintea procedurii de transfuzare.
Din 1995 pana in august 2004, au fost raportate 147 de cazuri de vCJD la oameni in Marea Britanie, 7 in Franta si cate 1 in China, Irlanda, Italia si SUA. Ambii indivizi detectati in Canada si, respectiv, SUA locuiau in Marea Britanie cand au fost infectati.
Celulele animale contin in mod normal niste proteine numite prioni. Cercetatorii considera ca boala vacii nebune este cauzata de o modificare a acestor proteine, cu toate ca nu este limpede ce efecte au aceste modificari. La vacile afectate proteinele anormale sunt detectate in creier, maduva spinarii si intestinul subtire. Nu exista dovezi care sa ateste faptul ca aceste proteine anormale se gasesc in muschi sau lapte.
Cand o vaca este taiata, anumite componente din ea se utilizeaza pentru producerea alimentelor destinate omului si altele sunt procesate pentru hranirea altor animale. Daca o vaca este taiata si tesutul ei nervos este utilizat pentru hranirea vitelor, alte vaci se pot infecta. In cazuri rare oamenii pot dezvolta vCJD, consecutiv consumului de creier si maduva a spinarii provenite de la vite infectate.
In decembrie 2003, boala vacii nebune a fost descoperita la o vaca din SUA. Inainte ca aceasta vaca sa fie identificata ca avand aceasta afectiune, ea a fost transata si muschiul a fost introdus in circuitul alimentar destinat oamenilor. Organele si tesutul nervos nu au fost utilizate in acest scop. Cu toate ca encefalopatia spongiforma bovina nu poate fi transmisa prin muschi, Departamentul de Agricultua a SUA a descoperit si a retras rapid de pe piata carnea respectiva.
Diagnosticul de varianta a bolii Creutzfeldt-Jakob (vCJD) nu se poate stabili cu o singura investigatie. Medicii pot suspecta boala bazandu-se pe simptomatologie, istoricul medical al pacientului (ce alte afectiuni a avut bolnavul) si pe analiza locului unde acesta a trait. Testari imagistice (testare care vizualizeaza intr-un fel sau altul o anumita regiune a corpului uman; ex: ecografie, tomografie etc.) precum RMN-ul (rezonanta magnetica nucleara este o investigatie care capteaza niste semnale emise de corpul pacientului si le traduce sub forma de imagini) pot fi utilizate pentru a detecta modificarile produce de vCJD.
Momentan, cercetatorii incearca sa gaseasca o analiza de sange care sa detecteze vCJD. Cu toate acestea, momentan nici un test nu este disponibil.
Singura cale de a confirma diagnosticul de vCJD este biopsia de tesut cerebral (prelevarea unei mici portiuni de creier si analiza acesteia la microscop).
Boala varianta Creutzfeldt-Jakob este incurabila. Tratamentul include medicamente menite sa amelioreze simptomele pe masura ce boala evolueaza.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.