Dissomniile - strategii de gestionare ale tulburarilor de somn

Actualizat: 24 Iulie 2023
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Consultant medical:

Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic specialist psihiatru

Spitalul de Psihiatrie Voila

Ce sunt dissomniile


Dissomniile sunt un grup de tulburari de somn care afecteaza programul, calitatea sau cantitatea somnului.

Tipuri de dissomnii

Dissomniile pot fi impartite in linii generale in trei categorii: tulburari intrinseci ale somnului, cauzate de o disfunctie interna ce afecteaza capacitatea de a dormi; tulburari de somn extrinseci, generate de factori externi precum mediul inconjurator sau obiceiurile legate de sanatate; si tulburari ale ritmului circadian al somnului, provocate de programe sau orare neregulate care perturba ritmul intern al corpului sau ciclul circadian.

Tulburari intrinseci ale somnului

Insomnia poate face dificila initierea sau mentinerea somnului, facandu-va sa stati treaz noaptea, sa va treziti prea devreme sau sa va simtiti obosit cand va treziti. Este adesea cauzata de stres sau de stres emotional.

Narcolepsia este o afectiune neurologica care poate interfera cu capacitatea creierului de a controla ciclurile somn-veghe. Este posibil sa va simtiti odihnit cand va treziti, dar apoi sa va simtiti foarte somnoros in timpul zilei, ceea ce va poate face sa adormiti in timp ce vorbiti, mancati sau conduceti. Unele persoane cu narcolepsie se trezesc, de asemenea, frecvent pe timp de noapte.

Hipersomnia se caracterizeaza prin somnolenta diurna extrema care va poate face sa va fie greu sa ramaneti treaz si alert in timpul zilei, in ciuda faptului ca ati dormit suficient noaptea.

Apneea obstructiva in somn este o afectiune in care respiratia se opreste temporar in timp ce dormiti, din cauza cailor respiratorii blocate sau ingustate din gat. Aceasta afectiune se caracterizeaza de obicei prin sforait puternic, desi toti cei care sforaie nu au neaparat apnee in somn.

Sindromul picioarelor nelinistite. Cunoscut si sub numele de boala Willis-Ekbom, sindromul picioarelor nelinistite se caracterizeaza prin senzatii de disconfort la nivelul picioarelor, insotite de o nevoie puternica de a le misca. Simptomele incep de obicei sa apara la sfarsitul dupa-amiezii sau seara si sunt cele mai severe noaptea, ceea ce face dificila adormirea sau intoarcerea la somn daca va treziti in timpul noptii.

Tulburari extrinseci ale somnului

Igiena deficitara a somnului. Igiena somnului implica mentinerea unor obiceiuri sanatoase in jurul somnului, cum ar fi mersul la culcare la aceeasi ora in fiecare zi, evitarea ecranelor electronice inainte de culcare si pastrarea camerei intunecate, linistite si racoroase. Cercetarile arata ca o igiena deficitara a somnului poate afecta calitatea somnului.

Sindromul de alimentatie nocturna. Sindromul de alimentatie nocturna poate aparea impreuna cu insomnia. Acesta va poate face sa va treziti de mai multe ori pe timp de noapte pentru a manca, facandu-va sa simtiti ca nu va puteti intoarce la somn daca nu mancati ceva. Aceasta afectiune este legata de un risc crescut de obezitate, diabet si hipertensiune arteriala.

Tulburari ale ritmului circadian

Tulburarea de somn in ture de lucru afecteaza in mod obisnuit persoanele care lucreaza ore neregulate, cum ar fi turele de noapte sau schimbatul periodic al turelor lucrate. Ceasul intern al organismului dumneavoastra are dificultati de adaptare la orarul neregulat, ceea ce va face sa aveti probleme in a adormi, a ramane adormit sau a dormi la ora dorita.

Tulburarea de decalaj a fusului orar. Calatoriile prin mai mult de doua fusuri orare va pot perturba ritmul circadian, facandu-va sa va simtiti deprimat, sa aveti dureri de cap si sa aveti dificultati de adaptare la ritmurile circadiene din noua locatie in care va aflati. Simptomele pot dura cateva zile sau saptamani pana cand va puteti regla programul de somn.

Sindromul de faza intarziata a somnului. Aceasta afectiune afecteaza de obicei adolescentii si ii determina sa se culce cu cateva ore mai tarziu decat de obicei, ceea ce face ca acestia sa se trezeasca cu dificultate la timp dimineata. Adolescentii cu aceasta afectiune se descriu adesea ca fiind "bufnite de noapte" si sunt mai atenti in timpul orelor tarzii de seara sau de noapte decat in timpul zilei.

Sindromul de faza avansata a somnului. Aceasta afectiune va poate face sa va culcati si sa va treziti mai devreme decat majoritatea oamenilor. Este posibil sa aveti probleme in a ramane treaz noaptea si sa aveti dificultati in a va intoarce la somn dupa ce v-ati trezit devreme dimineata.

Tulburare de ritm circadian non-24-de-ore. Persoanele cu aceasta afectiune au aceeasi durata a timpului de somn pe zi, dar ceasul lor intern este mai scurt sau mai lung de 24 de ore, astfel incat ritmul lor circadian variaza cu una sau doua ore pe zi.

Simptome

Dissomniile pot provoca o varietate de simptome, care pot varia in functie de tipul specific de tulburare de somn.

Printre cele mai frecvente simptome ale dissomniilor se numara:

• Dificultati in adormirea la orarul potrivit
• Timpul prelungit necesar pentru a adormi in fiecare noapte
• Dificultatea in a te trezi dimineata
• Trezirile frecvente pe parcursul noptii si dificultatea de a adormi din nou
• Trezirea prea devreme dimineata si incapacitatea de a adormi din nou
• Senzatia de oboseala si lipsa de energie chiar si dupa somn
• Somnolenta excesiva in timpul zilei
• Adormirea frecventa in momente nepotrivite, cum ar fi in timpul mesei sau in timp ce conduci
• Sforait puternic sau alte sunete emise in timpul somnului
• Intreruperea respiratiei pentru scurte perioade de timp in timpul somnului
• Senzatii inconfortabile precum furnicaturi sau tarare in membre in timpul incercarilor de a adormi
• Scuturari sau spasme ale bratelor si picioarelor in timpul somnului
• Trezirea pentru a manca in timpul noptii
• Un ciclu de somn neregulat care nu se aliniaza cu cel al majoritatii oamenilor
• Sentimente de stres, depresie, iritabilitate, anxietate sau nerabdare
• Dureri de cap
• Tulburari de concentrare
• Probleme de memorie si dificultati in relatii, la serviciu sau la scoala
• Dificultati in indeplinirea obligatiilor sociale

Aceste simptome pot avea un impact semnificativ asupra vietii de zi cu zi si pot indica nevoia de a cauta ajutor medical pentru diagnosticare si tratament adecvat.

Diagnostic

Diagnosticarea dissomniilor este realizata de catre cadrele medicale prin diferite metode. Acestia va vor intreba despre simptomele pe care le aveti, pentru a obtine o intelegere completa a situatiei dumneavoastra.

De asemenea, vor examina istoricul medical personal si familial pentru a identifica eventualii factori predispozanti sau conditii asociate.

Un examen fizic poate fi efectuat pentru a observa semnele fizice sau alte indicii relevante. In plus, poate fi recomandat un studiu al somnului, cunoscut si sub numele de polisomnografie, in care se monitorizeaza diferiti parametri biologici in timpul somnului pentru a identifica si evalua in mod precis modificarile si tulburarile somnului.

Toate aceste investigatii si evaluari sunt esentiale pentru un diagnostic corect si pentru a putea oferi un plan de tratament adecvat si personalizat.

Tratment

Cursul de tratament recomandat de medic poate varia in functie de tipul specific de dissomnie pe care il experimentati. Optiunile de tratament includ terapia cognitiv-comportamentala, care vizeaza reducerea anxietatii legate de adormire si imbunatatirea obiceiurilor de somn.

Exercitiile de relaxare sunt utile pentru gestionarea nivelului de stres si promovarea unui somn odihnitor. Terapia cu lumina puternica, mai ales dimineata, poate ajuta la resetarea ritmurilor interne ale organismului.

Pentru cei cu apnee in somn, utilizarea unui aparat CPAP (presiune pozitiva continua a cailor respiratorii) poate fi recomandata.

Unele medicamente, cum ar fi somniferele, pot fi prescrise pe termen scurt pentru a ajuta la imbunatatirea somnului. Suplimente precum melatonina pot fi, de asemenea, recomandate pe termen scurt.

Adoptarea unor obiceiuri bune de igiena a somnului, precum si mentinerea unei diete echilibrate, nutritive si un stil de viata activ, completeaza abordarea globala a tratamentului dissomniilor.

Concluzii

Dissomniile sunt afectiuni ale somnului care pot provoca oboseala, iritabilitate si dificultati in functionarea zilnica.

Acestea pot afecta negativ viata de la locul de munca, scoala, relatii si viata sociala in general din cauza lipsei cronice de somn.

Daca aveti probleme de somn, este recomandat sa consultati un medic pentru diagnostic si optiuni de tratament. Medicul de familie va poate indruma catre un specialist in somnologie, in cazul in care este necesar.

Bibliografie:
https://www.webmd.com/sleep-disorders/what-is-dyssomnia
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sleep-disorders/symptoms-causes/syc-20354018
https://www.nhlbi.nih.gov/health/circadian-rhythm-disorders


Facilitati de tratament

Clinici si cabinete medicale

CLINICA VIA MENTIS
Tel: 0775271001
Bucuresti, Str Bardului Nr 5
Clinica Aproape
Tel: 0722187700
Bucuresti, Bld. Alexandru Ioan Cuza, Nr. 13A, Sector 1

Medici

DR BURSAN RALUCA
Psihiatrie - CLINICA VIA MENTIS
Bucuresti, 0775271001
CONF. UNIV. DR. MANEA MIHNEA
Psihiatrie - CLINICA VIA MENTIS
Bucuresti, 0775271001

Citeste si despre:

Modificarile somnului pe durata sarcinii 5 afectiuni care ne tulbura somnul Tulburarile de somn Tulburari de somn periculoase Privarea de somn Cum alegi un laborator medical bun: 3 factori importanti Privarea de somn si pericolele sale ascunse Remedii naturiste pentru tulburarile de somn Cum iti afecteaza sanatatea lipsa somnului Modalitati de imbunatatire a calitatii somnului pe timp de vara Sindromul picioarelor nelinistite si calitatea somnului
Cere sfatul medicului ×