Ce cauzeaza bolile infectioase si cum se transmit?

Actualizat: 06 Iunie 2024
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Alexandra- Daniela Tudor
Consultant medical:

Dr. Alexandra- Daniela Tudor
Medic rezident Boli Infectioase

Spitalul Clinic de Urgență

Ce sunt microorganismele


Organismul nostru adaposteste in mod normal un numar mare de bacterii, virusuri, fungi si paraziti, prezenti mai ales la nivelul mucoaselor si pielii. Nu toate microorganismele sunt nocive ci din contra, multe au rolul de a mentine conditiile necesare pentru echilibrul si buna functionare a organismului.

Foarte multe bacterii se gasesc la nivelul tubului digestiv formand microbiota intestinala (flora intestinala). Un alt sediu bogat in microorganisme este vaginul. Acestea formeaza flora vaginala cu rol in preventia infectiilor bacteriene, fungice, infectiilor cu transmitere sexuala precum si al infectiilor urinare.

Cea mai cunoscuta bacterie care colonizeaza vaginul este cea producatoare de acid lactic, care mentine pH-ul in limite fiziologice – Lactobacillus sp.

Clasificare

Astfel, microorganismele se pot clasifica in functie de relatia cu organismul uman:

Boala infectioasa apare prin interactiunea cu agentul patogen care, prin simpla prezenta sau prin intermediul unor toxine eliminate de acesta, produce leziuni la nivelul tesuturilor si organelor.

Mecanismele de aparare ale organismului precum si mecanismul de actiune al agentului patogen sunt variate.

Prezenta microorganismului patogen poate fi in interiorul celulei (intracelular) sau in afara celulei (extracelular) iar in anumite situatii, mecanismele imunologice care au ca scop distrugerea, neutralizarea si eliminarea agentului patogen sau a toxinei, ajung sa produca si mai multe distrugeri in organism.

Factori de risc

Persoanele cele mai predispuse la infectii sunt cei cu boli neoplazice, boli cronice ( Diabet, BPOC, Hepatita B/C, afectiuni cardiace cronice), HIV, pacientii cu tratamente imunosupresoare care scad imunitatea si implicit, pot dezvolta infectii mult mai usor, inclusiv cu microorganisme conditionat patogene (oportuniste).

Tipologie

Clasificarea infectiilor dupa agentul etiologic

Infectii virale - determinate de virusuri.

Virusurile sunt total dependente de celula vie, nu au capacitatea de replicare in mediul extern, ceea ce inseamna ca are nevoie de o celula gazda pe care sa o infecteze si in interiorul careia sa isi desfasoare procesele de multiplicare. Se diferentiaza de alte microorganisme prin dimensiunea redusa care permite traversarea filtrelor, necesitatea unei celule vii pentru supravietuire si multiplicare si de asemenea, pot fi cultivate de medii de cultura obisnuite ci pe culturi celulare.

In practica medicala se folosesc mai mult testele serologice pentru diagnostic.

Genomul unui virus poate poseda un singur tip de acid nucleic, fie ARN (Acidul ribonucleic), fie AND (acidul dezoxiribonucleic).

• Virusurile ADN au capacitatea de a-si integra propriul genom in genomul celulei gazda, ramanand in organism in stare latenta. Cu alte cuvinte, este vorba despre virusurile cu care intri in contact de-a lungul vietii si care pot ramane in organism, in forma inactivata. Fata de unele se va dobandi protectie de durata, iar altele au posibilitatea de a se reactiva cand sistemul imunitar este scazut.

• Virusurile ARN - in mod teoretic, organismul se poate debarasa de acest virus. Din aceasta categorie fac parte multe virusuri larg raspandite, dintre care trebuie amintite virusul hepatic A, C, E si D, virusuri care se transmit prin muscatura de tantar, capusa sau artropoda ( virusul Zika, virusul Denga, virusul West Nile, virusul Chikungunya, virusul Amaril), HIV, virusul Ebola, coronavirus, virusul oreionului, virusul rujeolic, virusul rubeolic, virusurile gripale, Coxsackie A/B si altele.

In majoritatea cazurilor, tratamentul este simptomatic sau proflactic.

Este foarte importanta diferentierea dintre infectia bacteriana si cea virala deoarece in prezent inca exista o inadecvata administrare de antibiotice, lucru ce duce la aparitia rezistentei bacteriene la antibiotice. Acestea se prescriu strict pentru infectiile bacteriene si sunt utile in cazul infectiilor virale doar cand asociaza si o infectie bacteriana.

Infectii bacteriene - bacteriile sunt extrem de variate, de la forma, structura si localizare predilecta pana la metabolism dependent sau nu de oxigen, secretoare sau nu de toxine, mecanism de invazie, actiune asupra celulelor organismului, mecanisme de aparare fata sistemului imunitar al omului si raspuns la tratament.

Este important ca diagnosticul sa fie unul cat mai rapid si orientat, bazat atat pe anamneza si examen clinic cat si paraclinic (imagistica, analize de sange, culturi bacteriene).

Infectiile bacteriene se trateaza cu antibiotice iar coroborand datele clinico-biologice, se initiaza un antibiotic empiric (de prima intentie). Este extrem de important sa se efectueze culturi bacteriene din secretiile de la nivelul tesutului, segmentului sau organului implicat, inainte de administrarea oricarui antibiotic.

De asemenea, pacientul trebuie sa specifice ce medicamente a luat anterior prezentarii la spital.

Antibiograma nu trebuie sa lipseasca pentru a identifica gradul de sensibilitate la anumite antibiotice a bacteriei si a evita prescrierea abuziva de antibiotice, care pot produce infectii mult mai greu de gestionat, cu bacterii mult mai rezistente.

De asemenea, este recomandata asocierea unui probiotic pentru evitarea dezechilibrelor florei bacteriene care pot duce si la aparitia unei infectii fungice (ex. Candida albicans).

Infectii fungice - fungii sau “ ciupercile” sunt microorganisme care in majoritatea cazurilor, fac parte din microbiota organismului nostru. Se gasesc la nivelul oricarui tesut sau organ.

Infectia fungica apare atunci cand exista un dezechilibru al florei bacteriene care va permite multiplicarea exagerata al anumitor fungi, precum Candida albicans.

De asemenea, pacientii neoplazici, diabetici si cei cu tratament imunosupresor sau cu orice alta cauza de deprimare a sistemului imunitar, sunt mult mai predispusi la infectii de orice fel. In cazul infectiilor fungice, pot dezvolta forme particulare, severe, agresive, cu extindere mai vasta fata de un pacient cu imunitatea integra.

Fungii pot fi de asemenea cultivati pe medii de cultura din secretii, de pe suprafata tegumentului, sange si multe alte produse biologice. Nu trebuie sa lipseasca antifungigrama din aceleasi consideratii mentionate anterior la infectiile bacteriene.

In majoritatea cazurilor, daca pacientul nu prezinta simptomatologie, nu este necesara cultivarea fungilor.

Multe rezultate vor fi pozitive pentru anumiti fungi dar care se regasesc in mod normal la locul de unde s-a recoltat materialul biologic. Acest lucru se numeste colonizare si nu necesita tratament specific (antifungic) daca nu este insotit de simptomatologie sau daca nu urmeaza sa se efectueze o interventie chirurgicala la acel nivel.

Infectii parazitare - reprezinta parazitarea organismului uman de catre paraziti (organisme care au nevoie de o gazda pentru a supravietui).

Parazitii intestinali sunt impartiti in mai multe categorii iar cei mai comuni sunt: Giardia, Ascaris (limbrici) si oxurile.

Acestia pot produce modificari ale tranzitului intestinal (diaree, sange in mucus), mancarimi la nivelul regiunii perianale, dureri abdominare, greturi, varsaturi alimentare, scadere in greutate si pierderea poftei de mancare.

Transmiterea poate fi fecal-orala prin igiena necorespunzatoare a mainilor, prin ingerarea de produse alimentare insuficient spalate, insuficient preparate termic sau prin contaminarea de la un alt membru al familiei.

Pentru diagnostic este necesara efectuarea coproculturii deoarece in majoritatea cazurilor viermii intestinali elimina oua, chisturi sau chiar portiuni din propriul corp.

Cum se transmit infectiile

Calea de transmitere a unei infectii reprezinta modalitatea prin care agentul infectios ajunge de la sursa de infectie la organismul uman si in multe cazuri, poate orienta diagnosticul etiologic.

• Calea respiratorie - este cea mai frecventa cale de transmitere al agentilor patogeni, mai ales a virusurilor implicate in bolile respiratorii si a bolilor copilariei. Transmiterea se face prin tuse, stranut, vorbit.

• Calea digestiva - ingestie de apa contaminata, alimente insuficient preparate termic, alimente nespalate suficient. Frecvent implicata in bolile diareice, virusuri care produc gastroenterite (enterovirusuri, rotavirus, norovirus), parazitoze si hepatitele A si E.

• Calea de transmitere cutaneo-mucoasa - mai ales cand la nivelul tegumentului exista leziuni (stafilococi, streptococi) si prin contaminare cu produsi din mediul extern (praf, pamant, metale ruginite – Clostridium perifringens, Clostridium tetani).

De asemenea, chiar si in cazul absentei leziunilor tegumentare, o astfel de cale nu trebuie exclusa dat fiind existenta anumitor bacterii cu capacitate de infectare chiar si in cazul tegumentului integru.

• Cale de transmitere sexuala - persoane cu comportament sexual la risc ( HIV, hepatita B, Chlamydia, Sifilis, gonoree, HPV, herpes)

• Transfuzii de sange sau derivate de sange HIV, VHB, VHC, VHD si altele.

• Transmiterea materno-fetala: transmitere posibila atat de la mama la fat in timpul sarcinii ( transplacentar), in timpul nasterii cat si dupa nastere.

Concluzii

In concluzie, bolile infectioase au etiologii multiple, cu tablu clinic specific cat si nespecific, cu necesitatea efectuarii culturilor bacteriene, fungice sau serologice in functe de datele clinico-biologice disponibile.

Se recomanda consult de specialitate, respectiv Boli infectioase, inainte de administrarea oricarui tratament antibiotic sau antifungic pentru o conduita terapeutica adecvata, evitarea complicatiilor, minimizarea administrarii abuzive de antibiotice precum si evitarea dezvoltarii rezistentei bacteriene la tratament.

Profilaxia prin vaccinare este in unele cazuri singurul “ tratament” eficient.

Se recomanda igiena corespunzatoare a mainilor, spalarea fructelor si a legumelor inainte de consum precum si prepararea termica suficienta a produselor de carne (“carne bine facuta” ).

Bibliografie
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3731629/
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17724-infectious-diseases
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK209710/


Citeste si despre:

Care sunt modalitatile de transmitere a infectiilor la copil si cum le putem preveni? Ce cauzeaza infectia cu virusul Zika? Bolile ochiului Bolile de piele Tine infectiile la distanta, respectand cateva reguli simple Aronia si sanatatea cardiovasculara: un remediu pentru hipertensiune Care este calea cea mai usoara prin care se transmite coronavirusul? Ce poti face pentru a nu te infecta? Infectia cu VSR (Virusul Sincitial Respirator) la nou nascuti Cum ne putem proteja de virozele respiratorii Infectia cu streptococ de grup B Bolile copilariei