Cromofobia sau cromatofobia reprezinta frica intensa de culori. Majoritatea pacientilor cu aceasta fobie au frica fata de una sau 2 culori anume. Altii au frica fata de toate culorile, sau au sensibilitate crescuta la culori aprinse.
Pacientii cu cromofobie experimenteaza disconfort intens sau anxietate atunci cand vad culoarea care le declanseaza fobia. Pot aparea simptome precum dificultatile de respiratie, transpiratii sau chiar atac de panica.
Cromofobia poate duce la izolare sociala, atunci cand pacientii evita sa isi paraseasca locuinta din cauza fobiei. Acest lucru poate avea impact negativ asupra relatiilor interumane si asupra abilitatii de munca a pacientului.
Fiind o patologie din sfera cognitiva, psihoterapia si unele medicamente pot ajuta la ameliorarea fobiei.
Fobiile cauzeaza o frica intensa fata de o situatie sau de un obiect ce nu este in mod normal periculos. Fobiile fata de concepte precum culorile sunt de asemenea reale si raportate de catre multi pacienti, fiind un tip de patologie anxioasa. Pacientii cu fobii au aceste frici nerealiste si reactii anormale fata de factori ce nu provoaca in mod normal frica.
Cromofobia este o patologie specifica din categoria fobiilor. Orice obiect care are o anumita culoare va provoca aparitia cromofobiei.
Este dificil de stiut numarul exact de persoane care sufera de cromofobie, intrucat o mare parte nu raporteaza aceasta problema medicilor specialisti, sau pur si simplu nu o recunosc ca fiind o fobie. Aproximativ 1 din 10 adulti si 1 din 5 adolescenti trec printr-o fobie, la un moment dat in viata.
Desi este posibila pentru orice tip de culoare, exista sanse mai mari ca pacientii sa simta frica si anxietate fata de anumite culori. Astfel culorile specifice ce dau cromofobie includ:
• Crisofobia, frica de culoarea portocaliu sau auriu
• Cianofobia, frica de culoarea albastra
• Castanofobia, frica de culoarea maro
• Leucofobia, frica de culoarea alba
• Prasinofobia, frica de culoarea verde
• Rodofobia, frica de culoarea roz
• Melanofobia, frica de culoarea negru
• Xantofobia, frica de culoarea galben
Adultii si copiii care au cromofobie au simptome ce variaza de la disconfort intens pana la un atac de panica complet. Pacientii cu cromofobie, atunci cand vad culoarea de care le este frica, pot experimenta:
• Frisoane
• Ameteala sau senzatie de lesin
• Transpiratii excesive
• Palpitatii
• Greata
• Dificultati de respiratii
• Tremurat
• Dispepsie, indigestie
Izolarea sociala este de asemenea o consecinta frecventa a cromofobiei, iar persoanele afectate aleg sa stea preponderent in casa sau in alte medii pe care le pot controla din punct de vedere cromatic.
Desi nu exista o cauza specifice, exista cativa factori de risc ai cromofobiei:
• Autism sau alte tulburari de perceptie
• Alte patologii cu anxietate
• Istoric personal de atacuri de panica
• Patologii psihiatrice precum boala obsesiv-compulsiva
• Depresia
• Alte fobii
• Abuzul si dependenta de substante
Ca si alte fobii si patologii psihiatrice, cromofobia este mai probabil rezultatul unei combinatii dintre factori genetici si de mediu. Pacientii cu anxietate, depresie si alte patologii psihiatrice au risc mai mare de a dezvolta fobii, inclusiv cromofobie. De asemenea, riscul creste la persoanele ce au cazuri in familie de fobii sau alte afectiuni din aceeasi sfera.
Cromofobia sau alte tipuri de fobii pot aparea in urma sindromului de stres post-traumatic. Daca cineva experimenteaza un eveniment traumatizant si il asociaza cu o anumita culoare, poate dezvolta cromofobie fata de acea culoare. Vizualizarea culorii va declansa aceleasi sentimente intense ca si evenimentul traumatizant.
Pacientii care sufera de autism sau alte tulburari de perceptie pot avea frica fata de o culoare in particular. Desi poate sa nu fie vorba de cromofobie, ci doar de o problema de perceptie, simptomele sunt similare.
Medicii stabilesc diagnosticul de cromofobie, precum si diagnosticul altor tipuri de fobii, in cadrul unei evaluari a sanatatii mentale. Medicul specialist psihiatru va discuta despre simptomele dumneavoastra, modul lor de debut si de factorii care le declanseaza. Pacientii nu isi dau intotdeauna seama ca simptomele sunt declansate de o anume culoare, iar anamneza are rol important in identificarea acestei culori.
Discutiile cu medicul psihiatru si sedintele de psihoterapie vor fi recomandate timp de cateva saptamani. Acestia vor discuta cu pacientul atat simptomele fobiei actuale, cat si posibilele patologii asociate, precum anxietatea sau alte fobii. In urma acestor discutii, medicul va afla informatii si in legatura cu istoricul familial si personal al pacientului, pentru a identifica un anumit model de patologii psihiatrice.
In general, pacientii vor primi diagnosticul de cromofobie daca:
• Relateaza anxietate sau atacuri de panica in ultimele 6 luni sau timp de perioade mai indelungate
• Relateaza ca fac gesturi extreme sau evita situatii simple, pentru a nu intalni un anumit obiect
• Au simptome ce le afecteaza calitatea vietii, din cauza vizualizarii acelei culori
Exista terapii specifice, tehnici si tratamente ce pot ajuta pacientii cu cromofobie sa isi gestioneze si amelioreze simptomele.
Acestea includ:
• Terapie cognitiv-comportamentala: aceasta ajuta pacientii sa gandeasca diferit si sa vada diferit fricile lor, sa castige o perspectiva noua si sa isi controleze raspunsul fata de aceste frici
• Terapie prin expunere, prin care specialistii cresc progresiv expunerea si contactul cu anumite culori. Medicul va va arata culorile incriminate timp de cateva secunde, apoi timp de cateva minute.
• Terapie prin hipnoza, care utilizeaza metode ghidate de relaxare in timpul hipnozei controlate.
• Psihoterapia, esentiala pentru pacientii cu fobii, intrucat acestia trebuie sa discute despre frica acestora si sa gaseasca, impreuna cu psihoterapeutul, metode de a le combate
• Tratament medicamentos, util pentru atacurile de panica si pentru controlul altor patologii psihiatrice eventual asociate. Medicul poate recomanda medicamente anxiolitice si/sau antidepresive
• Tehnici de relaxare, exercitii de respiratie si de meditatie, care va pot controla anxietatea.
Cromofobia severa poate avea un impact sever asupra starii generale de sanatate, prin consecintele asupra sanatatii mentale. Pacientii cu aceasta patologie tind sa evite activitatile normale de zi cu zi, izolandu-se social si alterandu-si relatiile cu cei dragi. Poate aparea depresie si sanatate mentala inrautatita.
In prezenta psihoterapiei si a terapiilor specifice, pacientii cu cromofobie isi pot controla simptomele si imbunatati calitatea vietii. Terapia poate fi insa necesara pentru timp indelungat.
Cromofobia reprezinta fobia fata de culori, producand simptome specifice si o frica anormala fata de anumite culori.
Facand parte din patologiile cognitive, tratamentul consta in terapie cognitiva, psihoterapie si medicatie specifica.
Prognosticul pacientilor este bun atunci cand acestia urmeaza aceste terapii pentru timp indelungat.
Bibliografie
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22580-chromophobia-fear-of-colors
https://www.fearof.net/fear-of-colors-phobia-chromophobia-or-chromatophobia/
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.