Manifestari neurologice in Leptospiroza
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Ce este leptospiroza?
Leptospiroza este o zoonoza cauzata de bacterii spirochete din genul Leptospira, transmisa la om prin contact direct sau indirect cu urina animalelor infectate.
Leptospiroza are o gama larga de manifestari clinice, de la forme usoare, asemanatoare gripei, pana la forme severe, care pot include icter, insuficienta renala, hemoragii si afectare neurologica.
Manifestarile neurologice, desi mai rare, pot aparea atat in faza acuta cat si in fazele tardive ale infectiei si pot mima o varietate de boli neurologice.
Cuprins articol
Etiologie si cale de transmitere
Leptospira sunt bacterii spiralate, mobile, care pot patrunde in organism prin piele lezata sau mucoase.
Sursele de infectie includ apa contaminata, solul umed si alimentele infectate.
Rozatoarele, in special sobolanii, sunt rezervorul principal.
Dupa patrunderea in organism, bacteriile se disemineaza hematogen si pot afecta multiple organe, inclusiv sistemul nervos central (SNC).
Boala are o distributie globala, cu incidenta crescuta in regiunile tropicale si subtropicale, in special in zonele cu conditii sanitare precare sau in timpul inundatiilor.
Fiziopatologie
Leptospirele patrund in fluxul sanguin si se raspandesc sistemic.
In SNC, pot provoca inflamatie meningeala si leziuni vasculare prin mecanisme directe sau imune.
In unele cazuri, leptospirele pot fi detectate in lichidul cefalorahidian in faza acuta. In faza imuna, afectarea neurologica este mai degraba rezultatul reactiilor inflamatorii sistemice.
Manifestari neurologice
Manifestarile neurologice in leptospiroza pot fi variate si apar in 10–15% din cazuri:
Este cea mai frecventa manifestare neurologica a leptospirozei, aparand in faza imuna.
Se caracterizeaza prin febra, cefalee intensa, fotofobie, greata, varsaturi si redoare de ceafa. Lichidul cefalorahidian (LCR) releva pleiocitoza (predominant limfocitara), proteinorahie crescuta si glicorahie normala.
De regula, evolutia este autolimitata, cu recuperare completa.
Este o manifestare rara, dar grava, care poate aparea in forme severe.
Se manifesta prin alterarea starii de constienta, dezorientare, delir, confuzie, convulsii si, uneori, coma.
La imagistica (CT/RMN), pot aparea semne de edem cerebral difuz.
LCR poate fi similar meningitei aseptice, dar pot fi necesare investigatii suplimentare pentru excluderea altor cauze.
Mielita transversala
O manifestare rara, dar severa, ce implica inflamatia maduvei spinarii.
Simptomele includ parapareza sau paraplegie, tulburari de sensibilitate si disfunctii sfincteriene (retentie urinara, incontinenta).
Evolutia poate duce la sechele neurologice majore, necesitand reabilitare indelungata.
RMN medular este esential pentru diagnostic, iar tratamentul include corticoterapie si suport neuro-reabilitativ.
Radiculonevrita
Inflamatia radacinilor nervoase poate duce la dureri radiculare intense, parestezii si slabiciune musculara periferica.
Uneori, se manifesta ca un sindrom radicular acut, similar cu o lombosciatica.
Poate fi confundata cu alte neuropatii inflamatorii sau degenerative.
EMG poate confirma afectarea nervoasa periferica. Evolutia este, de obicei, favorabila cu tratament antiinflamator si fizioterapie.
Sindrom Guillain-Barré post-infectios
Rar, leptospiroza poate declansa un raspuns imun aberant, care duce la sindromul Guillain-Barré – o poliradiculonevrita acuta cu paralizie flasca ascendenta.
Debutul este adesea progresiv, cu slabiciune musculara, pierderea reflexelor si, in cazuri severe, insuficienta respiratorie.
Diagnosticarea prompta si instituirea terapiei (IVIG sau plasmafereza) sunt esentiale pentru recuperare.
Nevrita optica si tulburari oculare
Leptospiroza poate determina inflamatia nervului optic, ducand la scaderea acuitatii vizuale, vedere incetosata sau pierdere partiala a vederii. Poate fi insotita de durere oculara la miscare si fotofobie. Oftalmoscopia poate arata edem papilar sau nevrita retrobulbara. Alte complicatii oculare includ uveita, conjunctivita si hemoragii retiniene..
Diagnostic
Diagnosticul leptospirozei cu manifestari neurologice se bazeaza pe contextul clinic, epidemiologic si investigatii paraclinice:
- Hemocultura si LCR: in faza precoce, pot detecta sindrom inflamator
- Serologie (MAT, ELISA): detecteaza anticorpi antileptospirici in faza imuna.
- LCR: pleiocitoza limfocitara sau mixta, proteine crescute, glicorahie normala sau usor scazuta.
- Imagistica cerebrala: CT/RMN cranio-cerebral– pentru a exclude alte cauze ale manifestarilor neurologice
Diagnostic diferential: meningita virala, tuberculoza meningeala, encefalita autoimuna, leptomeningita paraneoplazica.
Tratament
Tratamentul leptospirozei cu manifestari neurologice include:
- Antibiotice: penicilina G, ceftriaxona sau doxiciclina (in functie de severitate si stadiu).
- Corticosteroizi: in formele severe, pentru a reduce inflamatia SNC.
- Tratament simptomatic: anticonvulsivante, antiedematoase, suport respirator daca este necesar.
- Reabilitare neurologica: in cazuri cu sechele post-mielita sau sindrom Guillain-Barré.
Este esentiala internarea in spital si monitorizarea atenta a functiilor vitale in cazurile grave.
Prognostic si complicatii
Prognosticul este variabil si depinde de severitatea afectarii neurologice, promptitudinea tratamentului si starea generala a pacientului.
Meningita aseptica are de obicei evolutie benigna. In schimb, encefalita, mielita sau radiculonevrita pot lasa sechele motorii.
Complicatiile pot include: convulsii persistente, tulburari de memorie, deficit motor, sindroame de fatigabilitate post-infectioasa.
Concluzie
Leptospiroza este o boala infectioasa cu spectru clinic larg, ce poate afecta sistemul nervos in mod semnificativ.
Manifestarile neurologice trebuie recunoscute precoce pentru a institui tratamentul adecvat si a reduce riscul de sechele.
Preventia implica masuri de igiena, controlul vectorilor (rozatoare) si educatia populatiei in zonele endemice.
Bibliografie:
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10018540/
https://www.mdpi.com/2227-9032/12/5/568
