Totul despre pH-ul organismului

Generalitati

Toate organele si sistemele organismului lucreaza la unison, iar autoritatea care regleaza procesele celulare in corp este pH-ul.

Cu toate ca nu i se acorda suficient de multa importanta, echilibrul pH-ului in organism este esential pentru mentinerea starii de sanatate, respectiv pentru cresterea longevitatii.

Ce este pH-ul organismului

Termenul pH este folosit ca o abreviere pentru hidrogenul potential. Astfel, pH-ul oricarei solutii este masurarea concentratiei de ioni de hidrogen. Cu cat valoarea pH-ului este mai ridicata, cu atat mai alcalin si bogat in oxigen este fluidul analizat. Pe de alta parte, cu cat este valoarea pH-ului mai mica, cu atat mai acid si privat de oxigen va fi fluidul in cauza.

Valorile pH-ului variaza de la 0 la 14, indicele de 7.0 fiind considerat neutru. Toate valorile peste 7.0 indica un grad mai mare de alcalinizare, iar valorile sub 7.0 arata un nivel mai mare de aciditate.

Organismul uman isi pastreaza pH-ul in jurul valorii generale de 7.35 - 7.45, iar abaterea de la acesti indici anunta instalarea unor afectiuni. In cazul in care pH-ul sangelui scade cu mult sub 6.8 sau peste 7.8, celulele inceteaza sa mai functioneze, iar pacientul isi pierde functiile vitale. Un pH ideal al sangelui este de 7.4, asadar este mai alcalin decat acid.

Pe de alta parte, pH-ul tractului digestiv uman variaza destul de mult. Cel al salivei este cuprins de regula intre 6.5 si 7.5. La nivelul orificiului stomacal, pe unde patrunde bolul digestiv, pH-ul scade la valorile de 4.0 - 6.5, fiind mai acid pentru faza de predigestie.

Apoi, secretia de acid hidrocloric si pepsina reduce nivelul pH-ului pana la valorile de 1.5 - 4.0. Dupa ce alimentele sunt amestecate de sucurile gastrice, intra in intestinul subtire, unde pH-ul se schimba la 7.0 - 8.5. In acest punct, are loc absorbtia de nutrienti si eliminarea reziduurilor prin colon (al carui pH este de 4.0 - 7.0).

Persoanele care au o problema de sanatate prezinta un pH al organismului mai acid. Cercetarile in domeniu arata ca organismul nu se poate vindeca, daca pH-ul sau nu este mai degraba alcalin. In conditiile in care pH-ul corpului este dezechilibrat, organismul nu mai poate asimila vitamine, minerale si alte substante esentiale vigorii sale generale.

Consecintele dezechilibrelor de pH

Dezechilibrele care apar la nivelul pH-ului organismului pot conduce la dezvoltarea mai multor probleme de sanatate, printre care se numara:

- tulburarile hormonale;
- afectiunile cardiovasculare;
- pierderea sau acumularea excesiva in greutate;
- boli ale vezicii urinare si ale rinichilor;
- imunodeficienta;
- accelerarea proceselor oxidative ale radicalilor liberi;
- slabiciunea sistemelor structurale (oase fragile, fracturi de sold sau disconfort articular);
- disfunctionalitati hepatice;
- lipsa de energie;
- digestie incetinita si constipatie;
- dezvoltarea infectiilor fungice;
- dezvoltarea tumorilor;

Aproape toate functiile de baza ale organismului isi intrerup activitatea normala, atunci cand pH-ul organismului sufera un dezechilibru. Gradul mare de aciditate impiedica sau incetineste vindecarea, atunci cand apare o problema de sanatate.

- Sistemul digestiv. Majoritatea bolilor digestive (indigestia, greata, balonarea, refluxul gastric etc.) sunt cauzate de excesul de acid de la nivel gastric si de carentele in mineralele alcaline in tractul intestinal. Cand acestea din urma lipsesc, pancreasul oboseste, pierzandu-si capacitatea de a decodifica nutrientii din hrana si de a transmite corpului cum sa le utilizeze.

- Sistemul imunitar. Mediile interne acide sunt propice dezvoltarii agentilor patogeni proveniti pe calea aerului, asa cum nivelul ridicat de hidrogen ajuta la mentinerea bacteriilor nocive in stare inactiva. Asadar, masura in care agentii patogeni raman in stare latenta, depinde de aciditatea sau nivelul de alcalinizare al pH-ului.

- Sistemul respirator. Atunci cand tesuturile si organele sunt supuse unei concentratii acide ridicate, transportul de oxigen este obstructionat catre celule, care nu mai pot respira corespunzator, pentru a elibera dioxidul de carbon. Astfel, se creeaza mediul propice de acumulare a mucusului la nivelul plamanilor, ceea ce conduce la declansarea racelilor, bronsitei, astmului etc.

- Sistemul nervos. Aciditatea excesiva slabeste sistemul nervos, prin privarea sa de energie.

- Sistemul reproducator. Cercetatorii incearca inca sa depisteze legatura exacta dintre disfunctiile sexuale si nivelul acid al pH-ului. Acesta din urma determina diminuarea libidoului, frigiditatea si fertilitatea, crescand totodata riscul de avort.

Testarea si reglarea nivelului de pH

Testarea nivelului propriu de pH al organismului se poate realiza in mod regulat, folosind o hartie de turnesol in saliva sau sau urina, la prima ora a diminetii, fara sa fi consumat inainte mancare sau apa.

Reglarea nivelului de pH se poate realiza in principal printr-o dieta echilibrata, un stil de viata sanatos si miscare regulala. Alimentele alcaline echilibreaza pH-ul organismului, contribuie la pierderea in greutate si la prevenirea multor afectiuni specifice vietii moderne (artrita, diabetul etc.).

Alegeti cu atentie tipul de alimente consumate preponderent in dieta, in functie de nivelul lor de aciditate.

- Alimente acide: apa carbonatata, bauturi acidulate si energizante, popcorn, crema de branza, lapte batut, produse de patiserie, paste, carne de porc, bere, vin, ceai negru, castraveti murati, ciocolata, nuci prajite, otet, dulciuri, cafea, sucuri de fructe, fistic, carne de vita, paine alba, grau, oua, peste, fasole gatita, lapte de soia, nuca de cocos, prune, orez brun, cacao, ovaz, orz, ficat, stridii, somon etc.

- Alimente neutre: apa plata, apa minerala necarbonatata;

- Alimente alcaline: mere, migdale, rosii, porumb, ciuperci, masline, piersici, ardei rosu, ridichii, ananas, cirese, caise, capsuni, banane, avocado, ceai verde, salata verde, telina, mazare, cartofi dulci, vinete, fasole verde, telina, afine, pere, struguri, kiwi, pepene galbem, mandarine, curmale, mango, papaya, spanac, broccoli, varza de Bruxelles, conopida, morcovi, castraveti, lamaie, alge, sparanghel, varza Kale, ceapa etc.