Nu mai este pentru nimeni o noutate ca stresul a devenit un fenomen omniprezent al zilelor noastre.
Starea de alerta permanenta in care se afla organismul nostru, ca urmare a situatiilor stresante, genereaza o serie de reactii, care intr-un final, pot duce la imbolnavire sau complicarea anumitor boli.
Diabetul zaharat este una dintre afectiunile in care stresul joaca un rol important.
Potrivit unui studiu recent efectuat de Universitatea din Gothenburg, riscul imbolnavirii cu diabet zaharat de tip doi este cu 45% mai mare daca stresul persista pe perioade mai lungi1. De asemenea, nu trebuie neglijata implicarea stresului in evolutia diabetului, acesta fiind responsabil si de aparitia complicatiilor.
Stresul a devenit o invariabila a vietii noastre si este o reactie a organismului la anumiti stimuli exteriori. Sursele stresului pot fi atat fizice (o boala sau o rana) cat si psihice, problemele de la serviciu, grijile de acasa, instabilitatea financiara etc.
Atunci cand apare o situatie stresanta, corpul se pregateste sa reactioneze, activandu-se semnalul “lupta sau fugi” (“fight-or-flight” – orig.). In aceasta etapa, scade productia de insulina si creste nivelul hormonilor de stres, epinefrina si cortizolul, care geneaza mai multa energie (glucoza si grasimi) catre celule.
Reactia este una normala pentru ca doar un nivel ridicat de glicemie poate ajuta corpul sa se mobilizeze. In cazul in care situatiile de stres se repeta, incep sa apara disfunctii in mecanismul de reglare a glicemiei din sange (hiperglicemie) si o suprasolicitare a functiilor pancreasului.
In cazul in care stresul persista o perioada mai indelungata, mecanismele de reglare ale organismului nu mai reactioneaza si se ajunge la diabet din cauza nivelului ridicat de glucoza in sange.
Persoanele cu diabet zaharat sunt mai vulnerabile la stres. In cazul acestei categorii, controlul glicemiei este deja problematic, iar cresterea nivelului de cortizol, ca urmare a stresului, duce la aparitia sindromului Cushing.
Acesta este cauzat de expunerea prelungita la cortizol si se manifesta printr-o crestere specifica in greutate (depuneri de grasime la nivelul fetei, gatului, in jurul talie), probleme ale pielii (acestea devin mai subtiri, apar usor vanatai, vergeturi, ranile se cicatrizeaza mai greu), tulburari psihice, dereglari hormonale, osteoporoza si probleme musculare.
In cazul diabeticilor, stresul mai poate accelera instalarea complicatiilor cardiovasculare ca urmare a hipertensiunii arteriale, dar si a complicatiilor sistemice din cauza glicemiei mari din sange.
Daca stresul fizic este mai greu de controlat, stresul psihic poate fi gestionat, astfel incat sa ne afecteze intr-o masura mai mica sanatatea. Primul pas in eliminarea stresului este evitarea situatiilor care provoaca stres.
Dar, pentru ca nu putem intotdeauna renunta la serviciu, colegi, sefi, creditul de la banca, trebuie sa incercam sa actionam altfel.
Sportul, vacantele, meditatia, psihoterapia sunt doar cateva dintre lucrurile pe care le putem face pentru a elimina stresul si a reveni la starea de bine.
Pentru a preintampina dezechilibrele este recomandat sa actionati si la nivel intern prin imbunatatirea capacitatii de raspuns a organismului la factorii de stres si printr-un bun control al glicemiei.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.