Diabetul zaharat latent autoimun al adultului (diabet LADA)

Publicat: 05 August 2021
Autor: SfatulMedicului

Ce este diabetul latent autoimun


LADA inseamna Diabet latent autoimun al adultului. LADA este considerat un subtip al diabetului de tip 1 ce apare in viata de adult.
LADA este definit ca un diabet zaharat ce initial nu necesita insulina (insulino-independent) al adultilor cu varsta intre 30 si 50 de ani, ce au anticorpi anti-GAD-decarboxilaza acidului glutamic.

Din punct de vedere al naturii, acest diabet este o boala autoimuna, ce apare atunci cand pancreasul nu produce suficienta insulina, din cauza sistemului imun propriu ce ataca celulele producatoare de insulina.

Comparatia diabetului LADA cu alte forme de diabet

LADA este uneori numit diabetul de tip 1.5. Desi nu este o denumire oficiala, ilustreaza perfect faptul ca este o forma de diabet tip 1 ce include caracteristici ale diabetului de tip 2.
Conform studiilor realizate pana in ziua de azi, incidenta LADA in randul adultilor de pana in 35 de ani diagnosticati cu diabet zaharat, este de 25%. Acest lucru inseamna ca 25% din pacientii diabetici, sunt diagnosticati, la un moment dat cu acest tip particular de diabet.

Simptome ale diabetului LADA

Primele simptome, odata boala instalata, includ:
• Senzatia de oboseala permanenta, sau dupa mese
• Dureri de cap ametitoare
• Senzatia de foame prea curand dupa masa

Pe masura ce evolueaza boala, capacitatea persoanei de a produce insulina scade treptat si duce la alte simptome:
• O sete greu de potolit
• Nevoia de a urina des
• Vedere neclara
• Sensibilitate nervoasa

Sensibilitatea nervoasa poate fi un semn de neuropatie, fiind deci un semn destul de alarmant. Pentru oricare dintre simptomele de mai sus, este recomandata vizita la medic, pentru a diagnostica LADA (sau orice alta forma de diabet) cat mai precoce.

Cand este indicat sa mergeti la medic?

In cazul in care ati fost diagnosticat cu diabet zaharat de tip 2 si totusi, nu aveti obezitate, sunteti activ fizic sau ati pierdut in greutate recent, fara sa incercati, ar fi bine sa discutati cu medicul dumneavoastra cat mai curand posibil, pentru a verifica daca tratamentul curent este potrivit pentru dumneavoastra. Astfel, medicul se va putea folosi de indicii pentru a va diagnostica corect.

Metode de diagnostic

Deseori, LADA va fi initial diagnosticat ca diabet zaharat prin metodele obisnuite de diagnostic. Mai departe, medicul va avea sau nu va avea motive sa suspecteze LADA. Cel mai sigur mod de a determina prezenta acestui tip special de diabet este masurarea nivelului de autoanticorpi pancreatici in randul pacientilor recent diagnosticati cu diabet zaharat, care nu necesita insulina si care se gasesc in categoria de varsta specifica.

1. Un Test pentru Anticorpi GAD poate masura prezenta acestor autoanticorpi. Acesti anticorpi sunt un indicator foarte bun pentru diabetul latent autoimun, si pot, de asemenea, sa prezica rata progresiei catre dependenta de insulina.

2. Un alt test ce poate fi realizat este Testul pentru Peptid-C. Totusi, testele pentru Peptid-c ar putea esua in a aduce rezultate concludente in randul pacientilor recent diagnosticati cu diabet zaharat.

LADA poate fi diagnosticat gresit

Din cauza varstei la care apare boala si evolutia lenta a bolii, diabetul latent autoimun poate fi usor misdiagnosticat si incurcat cu diabetul zaharat de tip 2, pe baza simptomelor asemanatoare. Acest lucru se datoreaza si modului de dezvoltare al diabetului latent autoimun, care evolueaza mai lent decat diabetul de tip 1 in copilarie. Daca diabetul zaharat de tip 1 se dezvolta rapid si are debut destul de brusc, uneori pe parcursul a catorva zile, LADA se dezvolta pe parcursul a mai multor ani.

Aceasta greseala poate duce la metode de tratament inadecvate, ce duc mai departe la control slab al diabetului si pot accelera pierderea capacitatii de producere a insulinei.

Exista cateva indicii ce pot ridica problema unui diabet LADA mai degraba decat diabetul de tip 2. Acestea includ:
• Absenta sindromului metabolic (obezitate, hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie)
Hiperglicemie necontrolata chiar si dupa folosirea medicamentelor orale
• Dovezi ale altor boli autoimune in istoricul pacientului

Metode de tratament

Deoarece diabetul latent autoimun se dezvolta lent, persoanele afectate sunt capabile sa produca insulina pentru a-si mentine glicemia sub control, pentru cateva luni de zile sau chiar ani dupa diagnosticarea diabetului. Va fi nevoie de insulina, cu siguranta, la un moment dat. In unele cazuri, terapia cu insulina poate fi amanata. Totusi, initierea tratamentului cu insulina cat mai curand dupa diagnosticul de LADA ajuta la pastrarea sanatatii pancreasului, pe cat posibil.

Un aspect esential este monitorizarea regulata a glicemiei, pacientul fiind sfatuit sa isi masoare nivelul de glucoza din sange de cateva ori pe zi, inainte de fiecare masa si inainte de culcare.

La inceput, LADA poate fi tratat prin controlul glicemiei cu regim alimentar, pierdere in greutate daca este recomandat, medicamente orale. Dar, pe masura ce organismul isi pierde treptat capacitatea de a produce insulina, dozele de insulina vor deveni, cel mai probabil, parte din schema de tratament.

Analizele de rutina, monitorizarea nivelului de corpi cetonici si alti markeri ai complicatiilor (in special renale si metabolice) sunt, de asemenea, parte din planul de tratament al diabetului latent autoimun.

Tratamentul acestui tip de diabet vizeaza, deci, controlul hiperglicemiei si prevenirea eventualelor complicatii. Functia celulelor producatoare de insulina (celule beta pancreatice) ar trebui mentinuta cat mai mult posibil.

Riscuri si complicatii

Cetoacidoza este o complicatie pe termen scurt al diabetului LADA, in special atunci cand pancreasul isi pierde cea mai mare parte din capacitatea de a produce insulina.

Cetoacidoza inseamna acumularea de corpi cetonici (substante acide) in sange, datorita unor defecte metabolice, de producere si consum de energie. Acesti corpi cetonici se pot acumula si pot da complicatia in toate tipurile de diabet. Persoanele cu LADA ar trebui sa fie atente la eventualele semne de cetoacidozak si sa isi testeze nivelul de corpi cetonici din sange.

Complicatiile pe termen lung includ:
Afectiuni cardiace si infarct
• Retinopatie (afectiune a retinei)
• Nefropatie (afectiune a rinichiului)
• Neuropatie (afectiune a nervilor)
• Afectiuni ale piciorului

Concluzie

Diabetul zaharat latent autoimun al adultului este o forma particulara de diabet, dificil de diagnosticat corect si la timp. Desi nu este cu nimic mai grava decat cele 2 forme de diabet clasice, poate duce usor la complicatii in lipsa tratamentului adecvat. Astfel, pacientii cu diabet ar trebui sa fie foarte atenti la evolutia afectiunii si sa mearga des la medic, pentru monitorizare de aproape.


Citeste si despre:

Pregateste-ti organismul pentru anotimpul racoros STUDIU: Sedintele de terapie online castiga teren! Bolile reumatice – tot mai des intalnite in randul tinerilor, chiar al copiilor Legarea trompelor uterine - riscuri si beneficii Rezultate obtinute in urma tratamentului cu PRP si aerocrioterapie la un pacient cu condropatie Tratamentul cu PRP si aerocrioterapie in condropatii Ce trebuie sa stim despre polipii uterini cu Dr. Laura Mustata, medic specialist obstetrica-ginecologie Vaccinul COVID si miocardita. Un interviu cu Dna Dr. Ana-Gabriela Fruntelata, medic primar medicina interna si cardiologie STUDIU: Pana la finalul anului 2025 se estimeaza ca investitiile romanilor pentru educatie online vor depasi pragul de 2,2 miliarde de dolari Fiziolife Medica - clinica de fizioterapie din Romania care a oferit asistenta online in perioada de lock-down