Reactii ale pielii cauzate de plante
Generalitati
Incidenta maxima a problemelor de la nivelul pielii, determinate de actiunea plantelor, se inregistreaza primavara si vara, odata cu explozia de vegetatie si iesirile tot mai dese in natura, fie pentru a ne relaxa, fie pentru a lucra in gradina.
Plantele ne pot afecta pielea in mod:
• mecanic - prin lezarea pielii de catre spinii sau perii fini de pe tulpina;
• iritativ - prin substantele chimice continute de tulpina, frunze, fructe, seminte.
De asemenea, plantele pot produce alergii, reactii fotosensibile si urticarie.Unele plante pot determina mai multe tipuri de reactii la nivelul pielii, in acelasi timp.
De exemplu, lalelele produc reactie alergica locala (dermatita de contact), dar si o reactie alergica sistemica (urticaria).
Tipuri de dermatita
Iata cele mai frecvente tipuri de dermatita produsa de catre plante:
Dermatita mecanica - se produce prin inteparea sau abraziunea pielii cu spinii sau perii fini de pe suprafata plantelor. Aceste leziuni se pot infecta cu bacterii sau fungi, necesitand tratament antimicrobian. Plante care produc leziuni mecanice: trandafirul, macesul, cactusi, agrise, bambus, ananas etc.
Iritatia - se produce cand pielea intra in contact cu o substanta chimica iritanta prezenta in planta. Daca pielea este deja traumatizata de spinii plantelor, iritatia este intensificata.
Substantele iritante prezente in plante sunt acizi, enzime proteolitice, cristale de oxalat de calciu si se gasesc in urmatoarele plante: mustar, ardei, ananas, coada soricelului, musetel etc.
Fitofotodermatita - este o dermatita produsa de o substanta chimica prezenta in planta numita furocumarina, care este un psoralen si care, sub actiunea umezelii si a razelor UVA, determina o leziune veziculoasa, lineara, uneori buloasa, insotita de durere sau mancarime, care apoi se hiperpigmenteaza si poate dura cateva luni.
Uneori, petele hiperpigmentare sunt singurele manifestari ale fitofotodermatitei. Cele mai comune plante care pot determina fitofotodermatita sunt patrunjelul, morcovul, pastarnacul, telina, lime, pomelo, smochinul, mazarea, branca ursului, crucea pamantului, alge etc.
Leziunea hiperpigmentara dispare prin aplicarea locala de corticosteroid cu actiune depigmentanta, sub indrumarea unui medic dermatolog.
Dermatita alergica de contact - se produce la o persoana cu un sistem imunitar sensibilizat la anumiti alergeni. Nu orice om va avea o reactie alergica la o anumita planta, ci doar persoanele care anterior au intrat in contact cu alergenul respectiv continut in planta.
Reactia apare pana la 48 de ore de la expunere si eruptia poate persista cateva saptamani.
Cele mai alergene plante sunt iedera otravitoare, stejarul, crizantema, laleaua, plantele din familia Compositae (galbenele, anghinare, andive, cicoare, coada soricelului, papadie, salata, tarhon, arnica etc.).
Plantele din familia Compositae contin componente chimice numite sesquiterpenlactone, care sunt sensibilizante si iritante pentru piele. Eruptia este uscata, eczematoasa. Agricultorii, florarii pot dezvolta reactii alergice severe la aceste plante.
Urticaria - se produce dupa contactul pielii cu o planta sau parti ale plantei. Perii iritanti de pe suprafata plantei faciliteaza patrunderea in piele a unor substante. Urticaria de exemplu poate fi de tip alergic sau non-alergic.
Orice persoana poate dezvolta urticarie non alergica la contactul cu anumite plante. De exemplu, perisorii de pe suprafata urzicilor contin histamina, acetilcolina si serotonina, iar la contactul pielii cu urzica se produce o urticarie locala, non alergica si senzatia de arsura locala. Aceasta reactie poate dura cateva ore.
In cazul urticariei de tip alergic, cele mai predispuse persoane de a dezvolta o astfel de reactie sunt cele cu teren atopic, care dezvolta diverse tipuri de alergii la numerosi alergeni.
La acestea exista o sensibilizare anterioara la alergenul respectiv din planta, iar urticaria generalizata este insotita si de edemul buzelor, pleoapelor, laringelui. Cele mai alergene substante continute de plante sunt latexul si polenul. Usturoiul, ceapa, lalelele si crinii pot da astfel de reactii la persoanele cu teren alergic.
Metode de prevenire
Pentru a evita aparitia acestor reactii ale pielii la contactul cu vegetalele si seva lor, trebuie sa limitam expunerea corpului neprotejat.
Astfel:
- lucrul in gradina trebuie sa se faca cu echipament de protectie: manusi, cizme si salopeta;
- in cazul drumetiilor la padure sau in parc corpul sa fie protejat prin imbracaminte cu maneca lunga, pantaloni lungi, pantofi sport (nu sandale sau papuci);
- nu trebuie sa atingem plantele pe care nu le cunoastem, pentru ca acestea pot fi "otravitoare", producand reactiile descrise mai sus;
- pielea uda sau transpirata nu trebuie sa intre in contact cu iarba;
- persoanele alergice ar trebui sa evite iesirile la padure sau in zonele cu vegetatie multa si la orele pranzului cand concentratia de polen din aer este mai ridicata decat dimineata si seara. Ploaia curata aerul de alergeni, iar vantul ii rascoleste de la nivelul pomilor si solului.
Concentratia de polen din aer este mai mare in zilele calde fata de zilele mai reci. Polenul se depune pe haine, piele si par, asadar, dupa o iesire in aer liber trebuie sa facem dus si sa indepartam hainele purtate afara;
- hidratarea cu cel putin 8 pahare de apa pe zi ne ajuta sa respiram mai usor, prin subtierea mucusului de la nivelul cailor respiratorii si sa avem o piele sanatoasa;
- folosirea cremelor de protectie impotriva razelor UVA si UVB cu FPS minim 30 ne va ajuta sa reducem reactiile fotosensibile ale pielii.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
