Cresterea si dezvoltarea normala a copilului

Actualizat: 05 Februarie 2024
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Cora Balaban-Popa
Consultant medical:

Dr. Cora Balaban-Popa
Medic specialist neonatolog

Spitalul Municipal Campina

Generalitati


Cresterea si dezvoltarea copiilor reprezinta un proces extrem de dinamic, ce sufera de-a lungul evolutiei mai multe accelerari de ritm.

Este impartit de specialisti in mai multe perioade postnatale, astfel:

- prima copilarie: de la nastere pana la 2,5-3 ani, care contine la randul sau, etapa de nou-nascut (0-28 de zile), sugar (1-12 luni) si copil mic, anteprescolar (1-3 ani).
- a doua copilarie (perioada prescolara);
- a treia copilarie: include perioada de scolar si pubertatea;
- adolescenta, ce are o limita superioara estimata la 21 de ani in cazul fetelor si de 24 de ani in cazul baietilor.

La sfarsitul adolescentei procesul de crestere fiind finalizat, individul este deja considerat adult.

Ritmul de crestere

Cresterea postnatala inregistreaza o accelerare de ritm in primele 2 saptamani de viata, cand copilul incepe sa ia rapid in greutate, desi in primele zile dupa nastere poate sa existe o scadere cu 5-10% a greutatii corporale, acest lucru neavand o influenta negativa in ceea ce priveste dezvoltarea ulterioara. Specialistii numesc acest regres ponderal 'scadere fiziologica a greutatii' si, in general, il pun pe seama pierderilor de meconiu si urina. Revenirea la greutatea initiala de la nastere se face in aproximativ 7-10 zile.

La varsta de 4-6 luni, un copil corect hranit si ingrijit ar trebui sa aiba deja o greutate dubla comparativ cu cea de la nastere. Intre lunile 4-6 copilul ia in greutate aproximativ 500 de grame/luna.

Dupa 6 luni insa, aceasta crestere se diminueaza, variind intre 70-85 grame/saptamana (ceea ce corespunde la 200-250 grame/luna), asociind si o diminuare a apetitului.
Intre 1-2 ani copiii cresc in medie cu 200 de grame/luna. Dupa 2 ani, pana in jurul varstei de 5 ani, greutatea se va modifica cu 2 kg/an, putand ramane stationara cateva saptamani la rand, fapt ce nu trebuie sa ingrijoreze mamele in nici un fel.

Un ultim varf al cresterii in greutate se va instala cand copilul ajunge la pubertate, varsta instalarii acesteia avand variatii in functie de sex, astfel: la fete incepe pe la 11 ani (cu limite largi intre 9-14 ani), iar la baieti la 13 ani (11-16 ani). Aceasta varsta este influentata de multipli factori, printre care cei genetici, nutritionali sau chiar cei geografici.

In general, lungimea la copiii nascuti la termen creste cu aproximativ 30% pana la 5 luni si cu > 50% pana la 12 luni. Sugarii cresc aproximativ 25 cm in primul an, iar inaltimea la 5 ani este de aproximativ doua ori mai mare decat lungimea la nastere. Majoritatea baietilor ajung la jumatate din inaltimea lor de adult in jurul varstei de 2 ani; majoritatea fetelor ajung la jumatate din inaltimea lor de adult in jurul varstei de 19 luni.

Rata de schimbare a inaltimii (viteza de crestere a inaltimii) este o masura mai sensibila a cresterii decat masuratorile inaltimii in functie de timp. In general, sugarii si copiii sanatosi la termen cresc aproximativ 2,5 cm/luna intre nastere si 6 luni, 1,3 cm/luna intre 7 si 12 luni si aproximativ 7,6 cm/an intre 12 luni si 10 ani.

Inainte de varsta de 12 luni, viteza de crestere in inaltime variaza si se datoreaza in parte factorilor perinatali (de exemplu, prematuritatea). Dupa 12 luni, inaltimea este in mare parte determinata genetic, iar viteza de crestere a inaltimii ramane aproape constanta pana la pubertate; inaltimea unui copil in raport cu colegii tinde sa ramana aceeasi.

In general, baietii cantaresc mai mult si sunt mai inalti decat fetele atunci cand cresterea este completa, deoarece baietii au o perioada de crestere prepubertara mai lunga, o viteza de varf mai mare in timpul cresterii pubertare si o crestere mai lunga in adolescenta.

Dieta si dezvoltarea fizica

Dieta copilului trebuie si ea considerata in dinamica, mereu raportata la perioada in care se afla. Un sugar, de exemplu, va avea nevoie de mai multe calorii raportate la suprafata corporala, comparativ cu un anteprescolar. Nevoile nutritionale ale adolescentilor trebuie si ele atent analizate, in aceasta perioada existand un necesar caloric crescut din partea organismului. Daca, insa, apare un exces de calorii din surse nocive (in special glucide), copilul risca sa devine supraponderal.

Regimul alimentar specific fiecarui copil ar trebui discutat cu medicul, insa, in principiu, este recomandat ca acesta sa fie cat mai echilibrat, diversificat, bogat in nutrienti de baza, sa nu existe excese calorice realizate prin aportul excesiv de dulciuri, iar consumul de apa sa fie in permanenta adaptat nevoilor organismului, hidratarea corespunzatoare fiind un element extrem de important in ceea ce priveste cresterea normala. Un copil sanatos va urma, in general, curbele de dezvoltare staturo-ponderale corespunzatoare varstei, chiar daca pe parcurs apar variatii de crestere.

Dieta si dezvoltarea intelectuala

Dezvoltarea intelectuala normala a copilului are la baza un regim alimentar si un stil de viata normal. Orice tulburare de nutritie se poate rasfrange asupra procesului de crestere si va influenta in egala masura si intelectul copilului (cu consecinte neuro-psihice resimtite chiar si in perioada de adult).


Malnutritia se caracterizeaza printr-un deficit cronic de aport energetic care va determina in timp o stare de epuizare a masei musculare a corpului, cu afectarea functionalitatii normale. Una din cauzele malnutritiei este aportul alimentar deficitar si neadecvat nevoilor organismului. Copilul cu astfel de tulburari de alimentatie va resimti permanent o stare de oboseala cronica ce il va impiedica sa participe la activitatile normale varstei (isi pierde interesul pentru jocuri sau alte activitati recreative, nu este capabil sa se concentreze asupra activitatilor scolare).

Un alt risc asociat frecvent malnutritiei protein-calorice este susceptibilitatea crescuta la infectii (copilul are status imunologic deprimat pe fondul unei anemii cronice, hipoproteinemii si carenta minerala importanta, aceste date evidentiind existenta unui sindrom pluricarential biologic).

Copiii malnutriti au rezultate slabe la determinarile starii de nutritie, acestea implicand aprecierea inaltimii, realizarea curbelor de talie, greutate. Rezultatele la scoala ale acestor copii sunt sub media generala si pe parcurs pot sa apara si probleme de integrare sociala in mediu si de interrelationare cu cei din jur.

Malnutritia, precum si orice alta tulburare nutritionala, poate fi prevenita asigurand copilului o dieta echilibrata si adecvata perioadei de crestere. Parintii trebuie sa isi educe copii si sa le imprime acestora obiceiuri alimentare corecte, cum ar fi importanta micului dejun. Acesta ar trebui sa reprezinte masa principala a zilei, deoarece caloriile ingerate dimineata constituie sursa de energie pe parcursul intregii zile. Copiii care nu au un mic dejun consistent sau il neglijeaza cu desavarsire vor fi apatici, obositi, neatenti la scoala si incapabili sa dea un randament bun, indiferent de activitatea pe care o desfasoara.

https://www.who.int/tools/child-growth-standards/standards.


Citeste si despre:

Cresterea si dezvoltarea nou-nascutilor 5 vitamine pentru o dezvoltare sanatoasa a copilului Copilul tau se dezvolta normal? Cresterea si dezvoltarea copilului. Cand este cazul sa ne ingrijoram? Puseurile de crestere la copii – motiv de ingrijorare sau normalitate Copilul cu greutate mica la nastere: cauze si prevenire Cum alegi un laborator medical bun: 3 factori importanti Aparate auditive moderne si tehnologie de ultima generatie Vitaminele esentiale pentru un copil sanatos, energic si destept Copilul tau nu creste? Cand te adresezi medicului? Fierul si importanta acestuia in alimentatia copilului Rolul alimentatiei sanatoase in dezvoltarea copilului Intarziere de crestere intrauterina Sanatatea copilului vs inceperea scolii
Cere sfatul medicului ×