Gastroenterita cu rotavirus, metode de preventie si tratament
Generalitati
Gastroenterita cu rotavirus a reprezentat o amenintare majora pentru populatia lumii de-a lungul ultimilor ani, cu o morbiditate si mortalitate ridicata in randul copiilor sub 5 ani.
Descoperirea Rotavirusului a manifestat un mare interes in rolul jucat de acest virus.
Eradicarea acestui organism prin vaccinare s-a dovedit a fi de o importanta capitala pentru a minimiza aparitia gastroenteritei. In momentul de fata, tarile in curs de dezvoltare inca se mai confrunta cu aceasta boala, vaccinarea fiind deficitara.
S-a demonstrat ca rotavirusul provoaca 40-50% dintre diareile acute severe la copiii sub 5 ani din intreaga lume (in tarile in curs de dezvoltare si cele dezvoltate).
Cuprins articol
Definitie
Gastroenterita acuta este in general definita ca o scadere in consistenta a scaunelor (lichida sau semilichida) si/sau o crestere a frecventei evacuarilor in mod tipic 3 scaune pe 24 de ore, cu sau fara febra sau varsaturi.
Cu toate acestea, o schimbare a consistentei scaunelor anterioare este mai semnificativa pentru diaree decat numarul de scaune, in special in primele luni de viata. Diareea acuta dureaza de obicei intre 7 si 14 zile.
Gastroenterita cu rotavirus este cauzata de rotavirus care infecteaza stomacul si intestinul, fiind frecventa la sugar si copilul mic. Copiii sub 5 ani, in special intre 6 luni si 3 ani sunt mai vulnerabili la boala.
Epidemiologie
Infectia cu rotavirus este transmisa primar prin contaminarea fecal-orala, de la persoana la persoana sau prin contactul cu obiecte contaminate, cum ar fi secretiile respiratorii, in general grupul-tinta fiind copiii sub 5 ani.
Dupa contactul infectant, incubatia dureaza aproximativ 24-72 de ore, urmata de 3-8 zile de varsaturi, diaree, febra si dureri abdominale ce pot dura pana la 3 saptamani.
Persoana infectata cu Rotavirus excreta un numar mare de virusi (ce rezista in mediul extern 30 de zile), astfel ca boala ajunge rapid in familia bolnavului, dar si in comunitatea in care acesta traieste.
Aspecte clinice
Sugarii si copiii mici cu diaree cauzata de rotavirus sunt susceptibili la a avea simptome severe si deshidratarea este mai accentuata decat la pacientii cu diaree de alta etiologie.
Simptomatologia clinica debuteza relativ brusc dupa o perioada de incubatie de 1-3 zile, prin:
- febra;
- varsaturi frecvente;
- anorexie;
- astenie;
- crampe abdominale;
- diaree de consistenta scazuta (apoasa);
Diareea apare aproape constant dupa varsaturi. Boala dureaza in medie 5 - 8 zile.
In perioada de stare, varsaturile se reduc ca frecventa sau dispar, febra este moderata, iar numarul scaunelor oscileza intre 3-10 pe zi.
Scaunele sunt apoase, galben-verzui sau albe acolice (uneori), cu mucozitati si foarte rar muco-sanguinolente. Se pot asocia dureri musculare si eruptii cutanate maculo-papuloase.
Deshidratarea este moderata in majoritatea cazurilor, doar in 10-20% din cazuri este severa.
Diagnostic pozitiv
Se face in etapa clinica, avandu-se in vedere anamneza, particularitatea scaunelor diareice, consecintele asupra organismului si datele de laborator necesare pentru certitudinea diagnosticului etiologic.
Gastroenterita cu rotavirus este precedata de varsaturi care dureaza 8-12 ore si abia apoi se instaleaza scaunele diareice. Starea generala nu este sever influentata si contextul epidemiologic de „ diaree de iarna” este sugestiv.
In majoritatea cazurilor, analizele uzuale sugereaza un aspect de infectie virala, cu modificari minime ale hemoleucogramei in absenta sindromului inflamator. Destul de frecvent intalnite sunt tulburarile hidroelectrolitice care necesita monitorizare si corectare atenta.
Diagnosticul etiologic al gastroenteritei cu rotavirus se realizeaza prin mai multe investigatii: coprocultura, culturi virale sau examinare directa prin microscopie.
Tratament
Tratamentul in gastroenterita acuta fara deshidratare parcurge urmatoarele etape:
Tratament igieno-dietetic
Etapele de desfasurare ale tratamentului igieno-dietetic:
• Prima etapa este repausul digestiv (suprimarea temporara a alimentatiei) si se realizeaza prin initierea unei diete hidrice pentru inlocuirea pierderilor.
Durata repaosului digestiv nu trebuie prelungita, deoarece este lipsita de proteine si este acalorica sau hipocalorica. Daca toleranta gastrica este buna si daca forma de boala nu este severa, unii pediatri renunta la dieta hidrica si incep tratamentul dietetic cu dieta de tranzitie.
• A doua etapa a tratamentului dietetic este dieta de tranzitie, care nu poate sa fie mai lunga de 24 ore. Se administreaza vegetale antidiareice in cantitate de 150 ml/kg corp.
• Etapa a treia a tratamentului dietetic este realimentarea si poate incepe imediat ce au fost inlocuite pierderile hidroelectrolitice. Realimentarea rapida si precoce scade numarul si volumul scaunelor.
Ca principiu in realimentare este inlocuirea calitativa a alimentatiei anterioare cu un produs dietetic fara lactoza sau sarac in lactoza pentru a respecta scaderea temporara a activitatii intestinale.
Realimentarea consta in:
- ajungerea treptata la o alimentatie normala pe masura ce revine toleranta digestiva;
- introducerea progresiva in locul alimentului de tranzitie, a laptelui pe care sugarul il primea inainte de contactarea virusului, avand in vedere varsta, greutatea, prezenta si gradul distrofiei.
Sugarul alimentat natural se va pune la san dupa primele 24 de ore. La sugarul alimentat mixt se introduce, de asemenea, lapte de mama si se completeaza cu alimentul de tranzitie.
• A patra etapa a tratamentului dietetic consta in trecerea sau revenirea progresiva la alimentatia completa corespunzatoare varstei si pe masura tolerantei digestive.
Principiul progresivitatii inseamna introducerea progresiva a alimentului nou, zilnic sau la 2 zile, prin inlocuirea aceleiasi cantitati de aliment de realimentare.
Se va tine cont de toleranta digestiva, de varsta si de forma de boala. Cresterea cantitatii de alimente va avea in vedere si aspectul scaunului, starea generala si varsta copilului.
Daca dupa introducerea progresiva a alimentatiei lactate, scaunul devine mai putin consistent sau mai moale, nu se justifica o noua revenire la regimul de dinainte pentru menajarea intestinului.
Tratamentul medicamentos
Nu exista tratament medicamentos specific pentru tratamentul infectiei cu rotavirus, dar medicul poate recomanda medicamente pentru tratarea simptomatologiei.
Medicatia antidiareica trebuie privita ca un remediu simptomatic si se recomanda dupa varsta de 2-3 ani si in cazurile cu diaree excesiva si prelungita.
Tratamentul antibiotic nu este indicat in gastroenterita cu rotavirus.
Masuri generale profilactice
Gastroenterita cu rotavirus este o boala contagioasa. Cea mai eficienta metoda de prevenire a gastroenteritei virale este respectarea regulilor de igiena, in special in colectivitatile de copii (crese, gradinite, spitale):
- in centrele de ingrijire a copiilor se vor separa copiii simptomatici de ceilalti asimptomatici;
- persoanele care ingrijesc copiii mici necesita o igiena riguroasa si spalarea mainilor;
- copiii din familie care sunt asimptomatici nu se vor juca cu copilul cu simptomatologie de gastroenterita virala in timpul fazei diareice a bolii;
- mentinerea alimentatiei naturale sau daca este mixta sau artificiala; se vor respecta dilutiile si cantitatile de lapte administrate;
- respectarea regulilor de igiena privind prepararea alimentelor si sterilizarea veselei;
- consumul de apa imbuteliata din surse sigure;
- perfectionarea pregatirii cadrelor contribuie la prevenirea si depistarea precoce a tulburarilor din gastroenterita cu rotavirus;
- evitarea deshidratarii severe, malnutritiei si a complicatiilor infectioase;
- depistarea, izolarea si neutralizarea surselor de infectie.
Vaccinarea anti-rotavirus
Deoarece lipsa accesului la tratament este una dintre cauzele majore de mortalitate in copilarie datorita infectiei cu rotavirus, prevenirea prin imunizare reprezinta o abordare pentru reducerea impactului acestei infectii.
Cel mai important obiectiv al imunizarii impotriva rotavirusului este de a preveni instalarea sindromului de deshidratare acuta de peste 10%. Astfel, un vaccin eficient nu trebuie neaparat sa protejeze complet impotriva tuturor infectiilor cu rotavirus sau chiar impotriva unor gastroenterite usoare.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
