Tot ce trebuie stiut despre sindromul antifosfolipidic
Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna
Generalitati
Fosfolipidele sunt substante grase care intra in alcatuirea normala a tuturor celulelor din organismul uman. Sindromul antifosfolipidic apare atunci cand sistemul imunitar al unei persoane creeaza in mod eronat anticorpi ce ataca gresit celulele corpului si produc astfel un risc crescut ca sangele sa se coaguleze anormal. Acest lucru poate provoca cheaguri de sange periculoase la nivelul membrelor inferioare, rinichilor, plamanilor si creierului. In completare, sindromul antifosfolipidic poate afecta si femeile insarcinate, putand duce la avort spontan si deces fetal. Trebuie stiut ca acest sindrom nu se bucura de un anumit tratament curativ, dar anumite medicamente pot reduce riscurile de a dezvolta cheaguri de sange.
Cuprins articol
Semnele si simptomele sindromului antifosfolipidic
Semnele si simptomele sindromului antifosfolipidic depind de locul in care se formeaza cheagurile de sange. Astfel, se pot regasi:
• Tromboza venoasa profunda – aceasta afectiune implica formarea de cheaguri de sange la nivelul picioarelor si se manifesta prin durere, inflamatie si roseata. Trebuie stiut ca aceste cheaguri de sange pot calatori in plamani si pot produce embolie pulmonara;
• Avorturi repetate sau deces fetal – sindromul antifosfolipidic poate afecta sarcina si poate produce si alte efecte, precum greutatea mica la nastere, preeclampsia sau nasterea prematura;
• Accident vascular cerebral – accidentul vascular cerebral poate afecta chiar si persoanele tinere si la care nu se cunosc alti factori de risc pentru bolile cardiovasculare;
• Atacul ischemic tranzitor – este similar cu accidentul vascular cerebral, dar are o durata scurta, de aproximativ cateva minute, iar daunele sale nu sunt permanente;
• Eruptii cutanate – unii oameni dezvolta eruptii cutanate rosii si cu aspect de dantela, asemanatoare panzei de paianjen.
Exista si manifestari mai putin frecvente, printre acestea regasindu-se si urmatoarele:
• Simptome neurologice – durerile de cap cronice, dementa si convulsiile sunt posibile atunci cand un cheag de sange blocheaza fluxul de sange in anumite parti ale creierului;
• Boli cardiovasculare – sindromul antifosfolipidic poate produce daune la nivelul sistemului cardiovascular;
• Sangerari – unii oameni cu acest sindrom sufera o scadere importanta a celulelor sanguine ce sunt necesare in coagulare, adica a trombocitelor. Drept urmare, persoana in cauza poate experimenta sangerari episodice, in special la nivelul nasului si gingiilor. De asemenea, sangerarea poate avea loc si la nivelul pielii, fiind evidentiata sub forma unor pete mici si rosii.
Trebuie stiut ca nu toate persoanele cu sindrom antifosfolipidic vor prezenta probleme de coagulare a sangelui. Unii oameni nu au niciodata simptome sau probleme medicale din cauza sindromului. In alte cazuri, simptomele pot debuta dupa o anumita afectiune sau dupa un anumit eveniment, cum ar fi:
• Sarcina;
• Interventiile chirurgicale;
• Fumatul;
• Utilizarea contraceptivelor orale sau a terapiilor cu estrogen;
• Cresterea nivelului de colesterol si trigliceride;
• Perioade lungi de sedentarism, uneori provocate de boli, traumatisme sau calatorii.
Vizita la medic
Vizita la medic trebuie realizata imediat ce o persoana observa ca sufera de sangerari anormale la nivelul nasului si gingiilor, de menstruatii puternice, varsaturi cu sange sau cu aspect de zat de cafea, scaune rosii sau negre (cu aspect de pacura), dar si dureri abdominale inexplicabile. De asemenea, medicul trebuie contactat de urgenta atunci cand apar semne si simptome caracteristice urmatoarelor situatii:
• Accident vascular cerebral – cheagurile de sange ajunse la nivelul creierului pot produce amorteli, slabiciune sau paralizie a fetei sau membrelor. De asemenea, pot exista dificultati de vorbire sau de intelegere a vorbirii, dar si tulburari de vedere si dureri de cap severe;
• Embolie pulmonara – daca un cheag de sange ajunge la nivel pulmonar, persoana in cauza poate experimenta dificultati de respiratie, dureri in piept si tuse insotita de sange;
• Tromboza venoasa profunda – semnele si simptomele trombozei venoase profunde sunt reprezentate de inflamatie, roseata si durere la nivelul unui membru.
Cauze si factori de risc
Sindromul antifosfolipidic apare atunci cand sistemul imunitar produce anticorpi ce ataca propriile celule ale organismului si fac dificila coagularea sangelui. In mod normal, anticorpii protejeaza organismul impotriva agentilor invadatori, precum virusii si bacteriile. Sindromul antifosfolipidic poate fi cauzat de o afectiune de baza, cum ar fi o boala autoimuna, o infectie sau chiar consumul unor anumite medicamente. Totusi, acest sindrom poate surveni si fara o anumita cauza cunoscuta. Sindromul antifosfolipidic poate sa apara la orice persoana, indiferent de varsta. Cu toate acestea, exista unele riscuri mult mai mari atunci cand exista asocieri cu:
• Sexul – sindromul este mult mai frecvent la femei decat la barbati;
• Tulburari ale sistemului imunitar – existenta unei afectiuni autoimune, precum lupusul sau sindromul Sjogren, poate creste riscul sindromului antifosfolipidic;
• Infectii – sindromul prezentat este mai frecvent la persoanele ce sufera de anumite infectii, precum sifilisul, HIV/SIDA, hepatita C sau boala Lyme;
• Medicamentele – anumite medicamente au fost corelate cu acest sindrom;
• Istoricul familial – sindromul antifosfolipidic poate surveni uneori in familii.
Complicatii posibile
In functie de ce organ este afectat de cheagul de sange si de cat de severa este obstructia fluxului de sange catre acel organ, sistemul antifosfolipidic netratat poate duce la deteriorarea permanenta a organului respectiv sau chiar la deces. Complicatiile posibile includ:
• Insuficienta renala – aceasta rezulta prin scaderea fluxului de sange catre rinichi;
• Accidentul vascular cerebral – este posibila deteriorarea neurologica permanenta, precum paralizia partiala sau pierderea capacitatii de a vorbi;
• Tulburari cardiovasculare - valvele inimii pot fi deteriorate in urma acestui sindrom, existand efecte adverse grave;
• Probleme pulmonare – aceste probleme sunt grave si includ embolia pulmonara si hipertensiunea pulmonara;
• Complicarea sarcinii – sunt incluse nasterile premature, pierderea sarcinii, dezvoltarea lenta a fatului, preeclampsia si chiar decesul fetal sau matern.
In cazuri rare, o persoana cu sindrom antifosfolipidic poate suferi mai multe probleme de coagulare intr-un timp scurt, acest lucru ducand la deteriorarea progresiva a mai multor organe.
Diagnostic si tratament
Sindromul antifosfolipidic este diagnosticat prin testarea unor anumiti anticorpi din sange. Tulburarea este diagnosticata daca acesti anticorpi sunt observati in doua analize de sange separate, efectuate la cel putin 12 saptamani intre ele.
Nu exista un tratament curativ pentru acest sindrom, dar medicii ofera medicamente pentru a impiedica formarea cheagurilor de sange. Totusi, acest tratament necesita prudenta extrema in sarcina, dar este singura solutie pentru ca mamele bolnave sa nasca in conditii optime un copil. De asemenea, medicamentele utilizate in profilaxia cheagurilor de sange ajuta si la prevenirea accidentelor vasculare sau deteriorarilor de organe asociate sindromului.
Schimbarea stilului de viata poate ajuta la imbunatatirea calitatii vietii, iar cateva recomandari includ:
• Evitarea sporturilor de contact sau a activitatilor ce pot provoca diferite vatamari;
• Folosirea de periute de dinti cu peri moi;
• Raderea cu aparate de ras electrice;
• Mentinerea unei atentii deosebite atunci cand se utilizeaza cutite, foarfece sau alte obiecte ascutite;
• Adoptarea unei alimentatii sanatoase, conform indicatiilor medicului;
• Consumul de medicamente doar sub indicatia medicului, deoarece unele pot interactiona cu tratamentul acestui sindrom.
Bibliografie:
Antiphospholipid syndrome; Genetics Home Reference.
What Is Antiphospholipid Antibody Syndrome? National Heart, Lung, and Blood Institute.
Antiphospholipid antibody syndrome. National Heart, Lung, and Blood Institute. http://www.nhlbi.nih.gov/health/health-topics/topics/aps/. Accessed Oct. 1, 2018.
Erkan D, et al. Clinical manifestations of antiphospholipid syndrome. http://www.uptodate.com/search. Accessed Oct. 1, 2018.
Antiphospholipid syndrome. American College of Rheumatology. http://www.rheumatology.org/I-Am-A/Patient-Caregiver/Diseases-Conditions/Antiphospholipid-Syndrome. Accessed Oct. 1, 2018.
Schur PH, et al. Treatment of the antiphospholipid syndrome. http://www.uptodate.com/search. Accessed Oct. 1, 2018.
Lockwood CJ, et al. Pregnancy in women with antiphospholipid syndrome. http://www.uptodate.com/search. Accessed Oct. 1, 2018.
Blood thinner pills: Your guide to using them safely. Rockville, Md.: Agency for Healthcare Research and Quality. http://www.ahrq.gov/patients-consumers/diagnosis-treatment/treatments/btpills/btpills.html. Accessed Oct. 1, 2018.
Ask Mayo Expert. Warfarin: Dietary recommendations (adult). Rochester, Minn.: Mayo Foundation for Medical Education and Research; 2018.
Dlott JS, et al. Drug-induced lupus anticoagulants and antiphospholipid antibodies. Current Rheumatology Reports. 2012;14:71.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
