Migrena (tipuri, stadii, cauze, factori de risc, simptome, diagnostic, tratament)

Generalitati

Migrena (numita de asemenea durere de cap sau cefalee) pot dura de la 2 ore pana la 4 zile.

Aceasta durere de cap este acompaniata de tulburari ale vederii, fotosensibilitate (sensibilitate la lumina), greata, durere severa si varsaturi.

Migrena afecteaza foarte multa lume, atat femei cat si barbati, dar cel mai mare procent in reprezinta femeile - 75%. Migrena incepe cu eliberarea in circulatia sangvina a serotoninei.

Serotonina este o substanta biochimica stocata in plachetele sangvine (trombocite) secretata natural de catre organismul uman.

Atunci cand serotonina este eliberata in sange, vasele sangvine se contracta (se ingusteaza).

Deoarece serotonina este eliminata din organism de catre rinichi, nivelul ei la nivelul creierului se epuizeaza, cea ce determina dilatarea vaselor sangvine de la acest nivel.

Aceasta dilatare determina durerea la nivelul nervilor din vecinatate, cea ce poate determina migrena.

Stadii

Migrena clasica are 4 stadii:

- prodromul

- aura;

- cefaleea;

- postcefaleea.

In timpul prodromului, persoana se poate simti obosita, iritata, cu scaderea puterii de concentrare sau depresie. Acest stadiu dureaza aproximativ 24 de ore si precede aura.

Aura consta intr-o scadere lenta a acuitatii vizuale, cu un varf care poate consta in pierderea acuitatii vizuale pe jumatate de camp la fiecare ochi.

In plus fata de aura, bolnavii de migrena pot vedea lumini scantaietoare, parestezii sub forma de amorteala sau arsuri sau slabiciune la nivelul muschilor de pe o parte a corpului.

In cel de-al 3-lea stadiu este cel al cefaleei insasi, care este de obicei o durere severa, pulsatila pe o parte a capului, accentuata de obicei de lumina puternica sau sunete.

Acesta poate fi acompaniata de greata si varsaturi.

Cel de-al 4-lea stadiu este cel al postcefaleei caracterizat de fatigabilitate si epuizare fizica.

Migrena clasica poate apare unilateral sau pe ambele parti ale capului.

Alte tipuri mai putin frecvente de migrene

1. Migrena hemiplegica - implica slabicunea musculara sau paralizia partiala, care dureaza mai putin de 1 ora.

2. Migrena oftalmologica - care implica tulburari oculare temporare, cum ar fi caderea pleoapei si modificari la nivelul pupilei, care pot dura de la cateva zile pana la saptamani.

3. Migrena arterei bazilare - implica spasmul neurologic care dureaza aproximativ 6-8 ore.

4. Statusul de migrena - consta intr-un atac migrenos sever, care dureaza mai mult de 24 de ore.

Cauze si factori de risc

Eliberarea serotoninei, care determina migrena, poate fi declansata de multi factori care pot fi:

- factori de stres;

- factori alimentari;

- factori senzoriali.

Factorii de stres pot fi:

- depresia;

- socul;

- modificari in rutina zilnica;

- excitarea;

- furia.

Factorii alimentari includ:

- ciocolata;

- branza;

- vinul rosu;

- mancaruri prajite.

-rosii, ceapa, portocale

Factorii senzoriali includ:

- lumina puternica;

- mirosurile puternice;

- zgomotele puternice.

In plus, migrena poate fi cauzatade administrarea unor medicamente, precum:

- Nitroglicerina;

- Litiu;

- Anumite antihipertensive;

- Anumite antiinflamatoare;

- Anumite bronhodilatatoare.

Poate fi pusa, de asemenea, pe seama unor modificari hormonale:

- perioada menstruala;

- tratamentele hormonale;

- anticonceptionalele.

Pacientii au adesea o istorie familiala de migrene (mai multe cazuri intre rudele de gradul 1 si 2).

Simptome

Simptomele migrenei includ:

- durere pulsatila sau surda intr-o singura sau in ambele parti ale capului;

- greata;

- varsaturi;

- diaree;

- tulburari vizuale (pete luminoase, zig-zaguri luminoase, lumina scantaietoare);

- sensibilitate la lumina;

- sensibilitate la sunete;

- sensibilitate la mirosuri;

- oboseala;

- confuzia;

- congestia nazala;

- frisoane;

- transpiratii;

- anxietate;

- sensibilitate la atingerea scalpului;

- senzatia de maini si picioare reci.

Diagnostic

Nu exista niciun test sigur pentru diagnosticarea migrenei.

Medicii diagnosticheaza migrena pe baza examenului fizic si a antecedentelelor medicale, incluzand factorii declansatori, simptomele si istoricul familial dar ™i prin excludere.

Tratament

Tratamentul migrenei consta in prevenirea directa a atacurilor (terapia preventiva sau profilaxia) si ameliorarea episoadelor dureroase (terapia simptomatica).

Terapia profilactica

Terapia profilactica include:

- eliminarea factorilor declansatori care pot fi controlati, cum ar fi ciocolata sau vinul rosu;

- imbunatatirea sanatatii fizice, emotionale si mentale prin exercitii fizice, tehnici de relaxare, odihna;

- reducerea stresului prin medicamente care sa previna atacurile.

Cele mai frecvente medicamente preventive folosite sunt betablocantele.

Betablocantele au un efect indirect asupra serotoninei, impiedicand dilatarea vaselor sangvine si scaderea impulsurilor suprastimulante ale creierului.

Alte medicamente preventive includ:

- Blocantii canalelor de calciu;

- Antidepresive;

- Aspirina;

- Antagonisti de serotonina.

Medicamentele preventive trebuie luate in fiecare zi, chiar daca durerile de cap nu sunt prezente.

Acestea nu sunt eficiente daca sunt administrate doar in timpul crizei.

Terapia simptomatica

Odata ce migrena a debutat, exista 2 metode de reducere a durerii:

- Terapia nemedicamentoasa;

- Terapia medicamentoasa.

Terapia nemedicamentoasa include:

- comprese reci aplicate pe frunte;

- repausul intr-o camera linistita;

- masajul bland al capului;

- acupunctura;

- tehnici care directioneaza fluxul de sange de la nivelul capului care determina presiunea la nivelul tamplelor.