Bronho-pneumopatia obstructiva cronica este o boala inflamatorie a plamanilor de tip cronic. Principala consecinta a acesteia este un flux redus de aer in timpul expirului. Persoanele afectate de BPOC au risc crescut de a dezvolta si alte afectiuni cardiace, cancer bronho-pulmonar si altele.
Desi in mod tipic BPOC apare dupa varsta de 40 de ani, instalarea bolii nu trebuie pusa pe baza varstei si nu trebuie confundata cu batranetea. Boala pulmonara are simptome caracteristice, cauze si factori de risc, in timp ce batranetea se manifesta variabil si necaracteristic pentru fiecare persoana.
BPOC are 2 componente majore: emfizemul pulmonar si bronsita cronica. Acestea doua co-exista de obicei, insa una dintre ele predomina, devenind cauza principala.
Bronsita cronica este inflamatia bronhiilor mici, acele tuburi ce transporta aerul la si de la plamani. Este caracterizata prin tuse productiva zilnica.
Emfizemul pulmonar este afectiunea in care alveolele gasite la capatul celor mai mici bronhiole sunt distruse, ca rezultat la expunerea constanta la fum de tigara si alte noxe (substante iritante de diverse tipuri). Alveolele sunt cea mai importanta parte functionala a plamanului, fiind sediul unde au loc schimburile de gaze (oxigen si dioxid de carbon).
Ambele componente sunt cauzate de expunerea prelungita, in mod constant la substante nocive pentru plaman si caile respiratorii. Dintre acestea, fumatul este cea mai importanta si comuna cauza. Fumul de tigara si substantele din tutun sunt abrazive pentru caile respiratorii si alveole, care vor reactiona prin inflamatie si distrucie. Alte noxe includ: poluanti, gaze, substante chimice, fumul industrial.
Astfel, persoanele cel mai probabil sa dezvolte BPOC sunt cele ce fumeaza, lucreaza in medii cu substante nocive sau locuiesc in medii foarte poluate.
Simptomele din BPOC nu se manifesta, de multe ori, decat atunci cand leziunile pulmonare sunt avansate, semnificative. Simptomele se inrautatesc cu timpul, in special daca persoana continua sa fumeze/sa se expuna la noxe.
Semnele si simptomele BPOC includ:
• Dispnee (dificultate de a respira), in special la efort fizic
• Sunetul de tip wheezing (suieratura a pieptului in timpul expirului)
• Durere toracica, cu un caracter de constrictie, strangere
• Tuse cronica productiva, cu un mucus transparent, alb sau galbui
• Infectii respiratorii frecvente
• Lipsa de energie
• Pierdere neintentionata in greutate (in stadii avansate)
• Exeme gambiere si la nivelul incheieturilor
Pacientii BPOC sunt de asemenea susceptibili la a avea episoade acute de boala, numite exacerbari. in timpul acestor episoade, simptomele se agraveaza fata de simptomele zilnice, aparand tuse grava si lipsa de aer pronuntata.
Discutati cu medicul dumneavoastra daca aveti simptome pentru o perioada mai lunga de timp. De asemenea, daca medicamentele pe care le luati nu functioneaza si tusea persista, adresati-va medicului.
Apelati la ajutor medical de urgenta daca experimentati o lipsa de aer brusca, foarte severa, daca observati o colorare in albastru a tegumentelor si mucoaselor sau daca aveti palpitatii (frecventa crescuta a batailor inimii).
BPOC este deseori diagnosticat gresit. Astfel, din pacate, multi oameni cu BPOC nu sunt corect diagnosticati decat atunci cand boala ajunge in stadii avansate.
Pentru a putea stabili diagnosticul, medicul va revizui simptomele dumneavoastra si modul de debut al acestora, istoricul patologic personal, dar si istoricul de boli familiale, ce pot contribui la BPOC. De asemenea, este important ca acesta sa afle orice factor de risc din viata dumneavoastra, cum sunt expunerea la fum, substante nocive, si mai ales fumatul.
Testele ce pot fi facute pentru a ajunge la diagnosticul de certitudine sunt:
• Testele de functionalitate pulmonara. Aceste teste masoara volumul de aer pe care il puteti inspira si expira in timpul unei respiratii normale. Cel mai folosit dintre aceste teste se numeste testul de spirometrie: pacientul va sufla intr-un tub mare ce este conectat la un aparat special de spirometrie, ce va masura volumele si capacitatile respiratorii.
• Radiografie pulmonara. O radiografie poate evidentia emfizemul pulmonar. De asemenea, prin acest test imagistic se pot exclude alte boli respiratorii.
• Computer Tomograf (CT). O testare imagistica de tip CT examineaza structura plamanilor ceva mai amanuntit decat radiografia.
• Analiza gazelor din sange (Astrup). Aceasta analiza de sange masoara nivelul de oxigen si dioxid de carbon ce a ajuns in sange. Astfel este verificata functia pulmonara.
• Alte analize de sange. Desi analizele uzuale de sange nu ajuta in diagnosticul BPOC, ele pot arata ce a cauzat boala si pot evidentia markeri ai inflamatiei.
Multe persoane cu BPOC au forme destul de usoare, ce nu necesita tratament specific, ci doar indepartarea factorilor de risc. Totusi, pentru formele moderate si severe exista optiuni de tratament eficiente pentru a controla simptomatologia si a intarzia progresia bolii. Desi BPOC nu se vindeca niciodata, tratamentul poate usura viata pacientului si poate reduce aparitia complicatiilor, precum si a episoadelor de exacerbare.
Categoric cel mai important pas in tratamentul BPOC este renunatul la fumat, in cazul in care aceasta este cauza. Chiar daca sunteti fumator de multi ani, renuntatul in orice moment va ameliora simptomele si va intarzia evolutia bolii. Daca aveti nevoie de ajutor, nu ezitati sa apelati la specialisti, inclusiv medicul dumneavoastra. Acesta va va ajuta cu diverse metode de renuntat la fumat.
Daca nu sunteti fumator, nu incepeti sa fumati. Chiar si cateva tigari pot duce la dependenta. De asemenea, evitati fumatul pasiv: expunerea la fumul tigarilor oamenilor din jur poate fi la fel de daunatoare ca si fumatul.
Exista cateva tipuri de medicamente folosite in tratamentul BPOC. Unele dintre ele sunt administrate regulat, zilnic, in timp ce altele sunt administrate la nevoie, de obicei in timpul exacerbarilor.
Bronhodilatatoarele sunt medicamentele esentiale in schema de tratament pentru orice forma de BPOC. Acestea pot fi combinate si cu medicamente din clasa corticosteroizilor.
Bronhodilatatoarele au proprietatea de a dilata bronhiile terminale, mici, astfel crescand fluxul de aer disponibil si reducand obstructia bronhiilor. Aceste medicamente vin de regula sub forma de aparate inhalatoare-pufuri administrate sublingual. Substanta pulverizata va ajunge in caile aeriene superioare si de acolo catre bronhii, relaxand muscularura acestora. Bronhodilatatoarele va vor ajuta sa respirati mai eficient si cu efort mult mai redus.
Prognosticul si speranta de viata in BPOC variaza si depind de numerosi factori. Bronho-pneumopatia cronica obstructiva este o boala progresiva, ceea ce inseamna ca se inrautateste pe masura ce trece timpul. Totusi, diagnosticarea si inceperea tratamentului la timp, impreuna cu schimbarea stilului de viata, pot duce la un prognostic mai bun si la o speranta de viata crescuta.
BPOC este o boala pulmonara serioasa si destul de frecventa. Aceasta nu are legatura cu batranetea, desi multe persoane varstnice sunt diagnosticate cu aceasta afectiune. Este important sa nu confundati o afectiune serioasa cu batranetea, punand simptomele pe baza varstei. Investigati orice problema impreuna cu un medic, iar acesta este cel care va stabili daca modificarile sunt normale varstei sau reprezinta o problema de sanatate.
Bibliografie:
https://www.medicalnewstoday.com/articles/323350
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/copd/symptoms-causes/syc-20353679
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.