Problemele colonului
Generalitati si alte informatii
Lipsa de fibre din alimentatia zilnica, asociata cu sedentarismul constituie cea mai frecventa cauza a constipatiei cronice. Am aflat niste aspecte foarte interesante in ceea ce priveste colonul nostru. Intestinul gros, sau terminal, are 1,40-2 m (aproximativ lungimea corpului) si se intinde de la valvula ileocecala pana la nivelul orificiului anal.
Are o structura adaptata in special pentru functia de rezervor al rezidurilor rezultate in urma digestiei, dar nu numai. Forma literei „U” inversat caracterizeaza intestinul gros. Deosebim trei portiuni: cecul, colonul si rectul, avand anexat apendicele. Intestinul subtire nu se deschide la capatul intestinului gros, ci putin mai sus, de aceea rezulta cecul – o portiune intestinala ca un fund de sac.
Trei benzi longitudinale externe de muschi (teniile) contribuie la specificul colonului. Teniile sunt mai scurte decat lungimea colonului si de aceea ele determina formarea unor saci sau pungi proeminente, alaturi de
niste sugrumari – plici semicirculare. In acest fel apare aspectul de pliuri – cute ale colonului.
Cuprins articol
Generalitati
Lipsa de fibre din alimentatia zilnica, asociata cu sedentarismul constituie cea mai frecventa cauza a constipatiei cronice. Am aflat niste aspecte foarte interesante in ceea ce priveste colonul nostru. Intestinul gros, sau terminal, are 1,40-2 m (aproximativ lungimea corpului) si se intinde de la valvula ileocecala pana la nivelul orificiului anal. Are o structura adaptata in special pentru functia de rezervor al rezidurilor rezultate in urma digestiei, dar nu numai. Forma literei „U” inversat caracterizeaza intestinul gros.
Deosebim trei portiuni: cecul, colonul si rectul, avand anexat apendicele. Intestinul subtire nu se deschide la capatul intestinului gros, ci putin mai sus, de aceea rezulta cecul – o portiune intestinala ca un fund de sac. Trei benzi longitudinale externe de muschi (teniile) contribuie la specificul colonului. Teniile sunt mai scurte decat lungimea colonului si de aceea ele determina formarea unor saci sau pungi proeminente, alaturi de niste sugrumari – plici semicirculare. In acest fel apare aspectul de pliuri – cute ale colonului.
Alte informatii
Lubrifianti
Epiteliul mucoasei lumenului este mult redus din cauza numarului mare de glande mucoide. Mucusul ajuta la alunecarea continutului intestinal impins de stratul muscular intern circular si de cele trei benzi musculare longitudinale. La acest nivel, miscarile intestinale sunt totusi lente. Rectul si canalul anal, ultimele portiuni ale intestinului gros, au foarte multe celule secretoare de mucus, iar in grosimea peretelui se afla infiltratii de limfocite - celule de aparare. Tot aici se afla multe vene mari, care, dilatandu-se, pot produce noduli hemoroidali. Pe langa functia de depozit, la nivelul intestinului gros au loc si procese absorbtive, in special absorbtia apei si a unor mici cantitati de principii nutritive.
Flora bacteriana
Desi mucoasa intestinului gros nu elaboreaza enzime, totusi procesul de digestie continua si aici. La aceasta contribuie pe de o parte enzimele provenite din intestinul subtire, iar pe de alta parte flora intestinala de fermentatie si putrefactie. Procesele de fermentatie (flora bacteriana aeroba) asigura „digerarea” celulozei, iar prin cele de putrefactie (flora anaeroba) se realizeaza degradarea proteinelor nedigerate. Surprinzator – niste microbi (bacterii) sa ne ajute pe noi la procesul de digestie! Dar lucrul cel mai de mirare este urmatorul: sub actiunea florei aerobe, la nivelul intestinului gros are loc sintetizarea unor vitamine din complexul B ca si a vitaminei K! Anemiile, cu sangerari frecvente, pot sa apara si pe fondul unor disfunctii digestive la nivelul colonului. Daca ne gandim la fauna si flora unui tinut geografic, putem face usor analogia pentru a intelege ce inseamna „flora bacteriana” care „ne populeaza”. Antibioticele orale puternice pot distruge, pe langa microbii care ne imbolnavesc, si aceste bacterii care ne ajuta. Ratiile de lapte „acid” (acru) kefir etc. recomandate in urma tratamentelor cu antibiotice urmaresc tocmai refacerea acestor bacterii prietene. Lactobacillus bulgaricus (numit astfel probabil dupa vecinii nostri de la sud, mari consumatori de lactate) este „microbul” care fermenteaza laptele, coboara pH-ul (marestea aciditatea), modifica textura si digerabilitatea proteinelor.
Colonii vitale
Viata nu este posibila fara flora microbiana intestinala. Aceasta are un rol important in asigurarea homeostaziei locale (toti parametrii la nivel optim), precum si in alte functii specifice. Intestinul nou-nascutului este steril in primele ore dupa nastere si se colonizeaza in primele 24 de ore, prin intermediul laptelui matern. Acesti germeni se multiplica in primele 21 de zile, astfel incat, la 3-4 saptamani, intestinul are o populatie microbiana fiziologica aproape completa. Existenta florei intestinale si indeplinirea optima a rolurilor ei depind de echilibrul factorilor imunologici locali, intestinali, precum si de secretiile gastrice (acid clorhidric), pancreatice sau hepatice. De asemenea, peristaltica intestinala (lucrul mecanic intestinal) influenteaza eficienta si bunastarea florei.
Eubioza
Flora bacteriana traieste in echilibru cu organismul-gazda (eubioza), exercitand o serie de efecte complexe unele sunt utile organismului, dar altele pot deveni nocive in unele conditii particulare. Paradoxal, desi ne-am astepta ca microbii din intestin sa provoace leziuni la nivelul mucoasei, sa afecteze vilozitatile si tesutul limfatic, sa provoace dilatari si staze, ei bine nu se intampla asa! Aceste fenomene apar doar in cazul in care intestinul este sterilizat! Daca animalului folosit pentru experiment ii este din nou contaminat intestinul cu bacterii din flora lui normala, aceste aspecte patologice se atenueaza treptat, pana la disparitia lor totala.
Atentie la explozii!
Pe de alta parte insa, prin degradarea proteinelor nedigerate, sub actiunea florei anaerobe, iau nastere substante toxice pentru organism. Cu cat alimentele stau mai mult in intestin cu atat creste cantitatea de metan, putrescina, cadaverina etc. Numele sunt destul de sugestive, cred eu. De asemenea, sub influenta enzimelor bacteriene asupra unor aminoacizi, rezulta metilmercaptan. Mercaptanii sunt substante folosite in industrie
pentru a marca gazele inodore. Gazul de butelie sau de la reteaua de gaz are un miros intepator, ca de usturoi: este mercaptanul adaugat numai pentru ca oamenii sa detecteze mai usor prezenta gazului in incaperi si sa se evite astfel posibilele explozii. In conditii normale, acesti produsi toxici sunt prelucrati in ficat, rinichi, peretele intestinal ori sange.
Fibre indispensabile
Fibrele alimentare, considerate o vreme „balast inutil”, isi demonstreaza astazi calitatile. Desi raman nedigerate, ele accelereaza tranzitul alimentelor prin intestin cu implicatiile favorabile de rigoare. Multe studii arata ca persoanele care consuma mai frecvent varza,
conopida, ceapa, salata verde, castraveti, precum si alte alimente (fructe) cu continut semnificativ de fibre alimentare au un risc mult mai scazut pentru cancerul de intestin gros si rect decat persoanele care consuma mai rar aceste alimente in favoarea zaharului si uleiului rafinat, fainii albe s.a.m.d., care au foarte putine fibre sau deloc. De noi depinde daca vom avea o digestie in intestinul gros de aproximativ patru ore sau una de trei zile ori mai mult! Alimentele fara fibre predispun si la constipatii pentru ca in cele doua-trei zile necesare digestiei este timp suficient pentru absorbtia in exces a apei. Lipsa de fibre din alimentatia zilnica, asociata cu sedentarismul constituie cea mai frecventa cauza a constipatiei cronice. Flora microbiana stimuleaza si procesele de aparare ale organismului, determinand cresterea sintezei de anticorpi. Ea asigura si integritatea mucoasei colonului, dar, avand in vedere ca nu poate decide in locul nostru ce alimente mancam si cand, in ultima instanta de noi depinde daca avem un colon sanatos!
Autor: dr. Dan Rusu
Sursa: Revista Viata si sanatate
