Boala inflamatorie intestinala este un termen general pentru a descrie afectiunile caracterizate prin inflamatia cronica a tractului digestiv. Principalele tipuri de astfel de boala sunt colita ulcerativa si boala Chron, ambele afectand straturi ale peretelui intestinal.
Boala inflamatorie intestinala poate fi tratata la timp sau poate duce la complicatii grave si din pacate, destul de comune, cum ar fi cancerul colorectal.
Simptomele acestei afectiuni variaza considerabil, in functie de severitatea inflamatiei si sediul acesteia. Simptomele pot varia de la foarte usoare la severe, cu perioade acute alternand cu perioade de pauza, asimptomatice.
Cele mai comune dintre acestea sunt:
• Diareea
• Fatigabilitate
• Dureri si crampe abdominale
• Scaun cu sange
• Apetit redus
• Pierdere neintentionata in greutate
Cauza exacta a bolii inflamatorii intestinale ramane necunoscuta, dar exista o lista de factori de risc importanti. O posibila cauza luata in considerare este disfunctia sistemului imun.
• Varsta. Majoritatea pacientilor sunt diagnosticati inainte de varsta de 30 de ani. Exista, bineinteles, si exceptii.
• Rasa sau etnia. Desi rasa alba are cel mai mare risc de a dezvolta aceasta boala, ea poate afecta absolut orice rasa.
• Istoricul familial. Istoricul este foarte important, intrucat persoanele cu rude afectate de aceasta boala sunt mult mai predispuse la a dezvolta boala la randul lor.
• Fumatul. Fumatul este cel mai controlabil (si poate singurul) factor de risc in aparitia bolii ulcerative sau bolii Chron. Renuntatul la fumat va imbunatati sanatatea tractului digestiv si astfel va reduce semnificativ sindromul inflamator intestinal.
• Administrarea de antiinflamatoare non-steroidiene. Acestea includ medicamentele pe baza de ibuprofen, diclofenac sodic si altele. Administrate constant sau periodic, aceste medicamente cresc riscul de a dezvolta boala sau inrautatesc boala pacientilor deja afectati.
Riscul de complicatii este ridicat, pentru aceste boli inflamatorii intestinale. Astfel, cele mai comune complicatii intalnite sunt:
• Cancerul colorectal. Numit si simplu, cancer de colon, este cea mai frecventa complicatie a colitei ulcerative, respectiv a bolii Chron. Esential este faptul ca apare destul de tardiv, astfel ca testele de tip screening se recomanda a fi incepute la 8 ani de la diagnosticarea bolii inflamatorii intestinale
• Inflamatia tegumentara si oculara.
• Efecte adverse ale medicamentelor. Anumite medicamente utilizate in tratamentul afectiunii sunt asociate cu o crestere a riscului cancerigen. De exemplu, corticosteroizii pot fi asociati cu risc crescut de osteoporoza si hipertensiune arteriala.
• Colangita primara sclerozanta. In aceasta afectiune, inflamatia se extinde la nivelul cailor biliare si eventual in ficat, cauzand distrucie hepatica.
• Tromboze. Creste riscul de formare a trombilor arteriali si venosi.
• Ocluzie intestinala. Boala Chron afecteaza intreaga grosime a peretelui intestinal. In timp, anumite parti se pot ingrosa semnificativ si vor ingusta lumenul intestinal, iar ingustarea poate merge pana la extrem cu obstructia completa a intestinului, cu oprirea miscarilor digestive. In acest caz, pacientii au nevoie de interventie chirurgicala de indepartare a partii bolnave din intestin.
• Malnutritie. Diareea, durerile abdominale si crampele pot deveni un motiv major pentru care pacientii refuza sa se mai alimenteze, intrucat acest lucru devine prea dificil si dureros.
• Fistule. Uneori inflamatia se poate extinde si poate depasi peretele intestinal, formand o fistula- conexiune anormala intre 2 parti ale corpului. in acest caz fistula va fi intre colon si restul cavitatii abdominale. Fistulele se pot suprainfecta, cu aparitia abceselor, ce aduc alte riscuri si complicatii cu ele.
• Fisura anala. Aceasta este o fisura relativ mica in tesutul din jurul anusului, din cauza inflamatiei severe care a ajuns la nivel rectal.
• Megacolon toxic. In special colita ulcerativa poate produce marirea semnificativa in volum a intestinului, care va capata numele de megacolon sau colon marit.
• Colon perforat. Aparitia unei perforatii in peretele intestinal poate fi individuala sau ca o consecinta a fenomenului de megacolon.
• Deshidratare severa, pe baza diareei severe.
Dupa cum am vazut anterior, cancerul colorectal este un rezultat posibil al bolii inflamatorii intestinale. A se nota ca nu este obligatoriu sa dezvolti acest cancer daca suferi de boala initiala, dar riscul este semnificativ crescut. Cancerul colorectal isi are originea in colon sau rect, avand proprietati aproape identice.
Cele mai multe astfel de cancere incep de-a lungul unei linii interne a colonului sau rectului, linie unde se gasesc polipii intestinali. Desi sunt formatiuni prezente intotdeauna in intestin, polipii pot fi originea cancerelor, atunci cand sunt simulati de diversi factori (ex: inflamatia), transformandu-se in polipi maligni. Exista, desigur, diversi polipi: adenomatosi, hiperplastici si inflamatori, polipii sesili.
In cazul in care cancerul isi are originea in polipi, acesta poate creste in interiorul peretelui intestinal, ocupand, progresiv, toata grosimea acestuia. Raspandirea se face din stratul intern spre cel extern.
Daca celulele de origine se afla in alt loc din peretele intestinal, acestea pot creste si prolifera in vasele de sange sau de limfa. De la acel nivel, pot ajunge in nodulii limfatici din apropiere si de acolo, tot prin intermediul limfei, in alte parti ale organismului (metastaze).
Riscul de cancer colorectal in randul pacientilor cu boala inflamatorie intestinala:
Pacientii cu boala inflamatorie intestinala fac parte din categoria de risc crescut pentru dezvoltarea acestui tip de cancer. In ultimele studii s-a demonstrat un risc de 7% in randul pacientilor cu boala inflamatorie, diagnosticati in ultimii 30 de ani. Pentru acesti pacienti, cea mai importanta metoda de preventie este screening-ul anual, incepand cu 8 ani dupa diagnosticarea initiala.
Recomandarea actuala este efectuarea unei colonoscopii la fiecare 1-3 ani (ideal 1 an, in special pentru pacientii cu riscuri asociate). Pacientii care prezinta factori de risc asociai sunt aceia care sufera de afectiuni precum colangita primara sclerozanta, care au istoric personal de afectiuni ale colonului, sau care au istoric familial de boli intestinale sau cancere, in special intre rudele de gradul I.
Scopul terapiei in boala inflamatorie intestinala este de a reduce, pe termen lung, gradul de inflamatie. in cazurile ideale, tratamentul nu numai ca va reduce simptomele si va permite un stil de viata normal, dar va reduce semnificativ riscul de complicatii pe termen lung. Tratamentul consta in medicamente sau, in cazurile grave, in interventie chirurgicala:
• Medicamentele antiinflamatoare: acestea sunt adesea primul pas din tratament, folosindu-se antiinflamatoare precum corticosteroizii sau aminosalicilaii.
• Antibiotice
• Medicamente imunosupresoare
• Medicamente analgezice
• Vitamine si suplimente, pentru inlocuirea pierderilor cauzate de diaree
Boala inflamatorie intestinala si cancerul colorectal sunt doua afectiuni strans corelate. Pacientii diagnosticati cu boala inflamatorie intra automat in categoria la risc, ceea ce ii include intre pacientii ce au nevoie de screening anual prin colonoscopie. Nu toate cazurile de boala inflamatorie duc la cancer colorectal sau alte complicatii, in special daca este identificata precoce si tratata corespunzator.
Bibliografie:
https://www.cdc.gov/cancer/colorectal/basic_info/what-is-colorectal-cancer.htm
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/inflammatory-bowel-disease/diagnosis-treatment/drc-20353320
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5929884/
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.