Ce trebuie sa stim despre boala Peyronie (curbarea penisului)?
Ce este boala Peyronie
Boala Peyronie, numita si induratia plastica a penisului sau inflamatia cronica a albugineei, reprezinta cresterea unor placi fibroase in tesutul moale al penisului, respectiv in tunica albugineea, care inconjoara ca o teaca elastica fiecare din cei doi corpi cavernosi ai penisului, situati in partile laterale si duce la aparitia unei curburi anormale a acestuia.
Un anumit grad de curbura a penisului poate fi normal si innascut, fara sa duca la complicatii, insa boala Peyronie reprezinta o inflamatie cronica ce poate produce durere, intarire, leziuni de dimenisuni mari si disfunctii erectile cu erectii dureroase, raport sexual dureros, lipsa rigiditatii penisului distal, inspre varf fata de zona fibroasa si curbatura anormala care creste in timpul erectiei.
Disfunctiile erectile pot avea numeroase cauze, boala Peyronie fiind o cauza rara, care afecteaza aproximativ 4% din barbati.
Ingrijorarea fata de curbarea penisului poate produce stres si anxietate, care de asemenea contribuie la agravarea disfunctiilor erectile. Totusi, un numar destul de mare de barbati afectati de aceasta tulburare au viata sexuala satisfacatoare.
Cuprins articol
Semne si simptome
Semnele si simptomele bolii Peyronie pot aparea brusc sau pot sa se dezvolte treptat. Principalul semn este curbatura penisului – penisul se curbeaza in lateral, in sus sau in jos, in functie de locul in care se gasesc placile fibroase.
Alte semne si simptome includ placile dure care se simt sub pielea penisului si contin tesut cicatricial sub forma de benzi sau aglomerari, de obicei in partea superioara a penisului; prin acumularea de calciu aceste placi pot deveni foarte dure si duc la curbatura grava, erectii dureroase sau erectii slabe deoarece tesutul indurat reduce elasticitatea in acea zona si face actul sexual dificil. Uneori, in timpul erectiei, penisul se poate scurta sau se poate stramta intr-un anumit punct. Rareori, penisul poate dobandi o forma de clepsidra.
Curbatura si scurtarea penisului asociate cu boala Peyronie se pot agrava in timp, dar se stabilizeaza de obicei dupa 3-12 luni de la aparitie. Durerea din timpul erectiei scade dupa 1-2 ani.
Tulburarea apare rar la adultii tineri, fiind mai frecventa intre 40 si 70 de ani.
Cauze si factori de risc
Cauzele bolii Peyronie nu sunt intrutotul cunoscute. Ea poate fi cauzata de injurii minore, repetate, ale penisului, fie in timpul actului sexual, fie in urma activitatii sportive sau a altor accidente. Dupa ce se formeaza tesut cicatricial, in timp, se dezvolta placile caracteristice acestei boli.
Pot fi implicati factori genetici, deoarece exista un risc sporit pentru barbatii care au rude care sufera de boala Peyronie. De asemenea, risc sporit exista la cei care au tulburari ale tesutului conjunctiv, precum timpanoscleroza sau contractura Dupuytren, care e o ingrosare si contractie a tesuturilor mainii, prin care degetele sunt trase spre interior.
Apare mai ales la barbatii in varsta cu erectii slabe si raporturi sexuale frecvente. Se mai asociaza cu diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, hiperlipidemia, tratamentul chirurgical al prostatei si apare mai frecvent la fumatori. Ocazional, este asociata cu degenerarea fibromatoasa a cartilajului urechii externe.
Boala are doua faze – acuta si cronica. In faza acuta, care dureaza 6-18 luni, apare durere peniana, curbatura si noduli, iar in faza cronica placile fibroase nu mai cresc si curbatura penisului nu se mai agraveaza, iar durerea din timpul erectiei dispare.
Diagnosticul poate fi pus de medicul urolog prin palpare si discutie cu pacientul. Se mai pot utiliza ecografia simpla si explorarea Doppler duplex.
In acest fel pot fi observate si o eventuala insuficienta arteriala sau o disfunctie veno-ocluziva, care pot rezulta din influentarea de catre placa fibroasa a circulatiei sangvine si care sunt de asemenea cauze ale disfuctiilor erectile. Radiografic, pot fi observate clacificari, acestea fiind o indicatie pentru interventia chirurgicala
Tratamentul bolii Peyronie
In cazurile usoare, cand nu exista durere, sau durerea este usoara, cand curbatura nu se accentueaza si viata sexuala e satisfacatoare, medicul va recomanda urmarirea evolutiei bolii.
In cazurile mai grave se prescrie tratament. Se pot face injectii cu produsi colagenici (colagenaza), daca curbarea penisului formeaza un unghi mai mare de 30 de grade. De asemenea se mai prescriu injectii cu interferon sau verapamil oral.
Unele tehnici sunt inca in faza experimentala. Astfel, unii pacienti pot beneficia de ionoforeza, o tehnica prin care un curent electric slab trece prin piele, favorizand absorbtia medicamentelor la nivelul zonei afectate. O alta varianta este terapia cu unde de soc extracorporeale. Radioterapia a fost si ea experimentata.
Administrarea de vitamina E are efecte indoielnice. Administrarea complexului de vitamine B de asemenea nu garanteaza efecte pozitive. La fel unele medicamente anti-estrogenice, antioxidante sau antiinflamatorii.
Uneori sunt benefice exercitiile usoare de intindere a penisului manual sau cu dispozitive speciale - intinderea penisului cand nu e in erectie, timp de 30 de secunde, de trei ori pe zi, vreme de 6 saptamani dupa tratamentul cu produsi colagenici si indreptarea sa 30 de secunde o data pe zi, in timpul erectiei spontane.
Tratamentul chirurgical se prescrie, in general, in cazurile de deformare grava si doar in faza cronica a bolii, dupa ce gradul de curbare si dimensiunea placilor s-au stabilizat de cel putin 3-6 luni.
Tehnicile chirurgicale includ: alungirea penisului lateral prin incizie, excizie a placilor si grefare de piele, atunci cand curbura este de peste 60 de grade, scurtarea penisului lateral atunci cand boala e mai putin grava si penisul destul de lung (de exemplu procedura Nesbit), proteza peniana sau implantul (cilindri flexibili sau gonflabili introdusi in corpii cavernosi).
Implantul poate fi permanent, conferind penisului un caracter semi-rigid, suficient pentru actul sexual, sau activat printr-o pompa aflata in scrot, care produce o erectie mai puternica.
Pacientii care sufera de boala Peyronie este bine sa isi schimbe stilul de viata – sa renunte la fumat, sa faca gimnastica, sa reduca consumul de alcool si sa nu consume droguri. Medicul specialist trebuie consultat atunci cand apare durere, cu sau fara erectie, si atunci cand apare priapism – erectie nedorita si persistenta mai mult de 30 de minute, uneori acompaniata de durere.
Bibliografie:
What is Peyronie's Disease?, https://www.urologyhealth.org/urologic-conditions/peyronies-disease
Peyronie’s Disease, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/peyronies-disease/symptoms-causes/syc-20353468
Understanding ED: Peyronie’s Disease, https://www.healthline.com/health/erectile-dysfunction/peyronies-disease#symptoms
What is Peyronie's disease?, https://www.medicalnewstoday.com/articles/242682.php#peyronies_causes
https://www.boala-peyronie.ro/diagnostic
Boala Peyronie, https://www.romedic.ro/boala-peyronie
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
