Miocardita, inflamatia muschiului inimii

Actualizat: 09 Mai 2024
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Leipnik Adriana Maria
Consultant medical:

Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog

Cabinet Cardiologie Rocordis

Ce este inflamatia muschiului inimii


Miocardita este inflamatia muschiului inimii (miocard) si poate reduce capacitatea inimii de a pompa sange.

Ca urmare a afectarii functionale a cordului, miocardita poate provoca dureri in piept, dificultati de respiratie si ritmuri cardiace rapide sau neregulate (aritmii). Cauzele miocarditei pot fi infectiile virale, reactia la administrarea anumitor medicamente sau alte afectiuni inflamatorii.

Anatomia inimii

Inima este un organ muscular format din trei straturi care includ endocardul, miocardul si epicardul.

Miocardul este stratul muscular mijlociu al inimii si este cel mai gros. Miocardul este compus din celule musculare specializate numite cardiomiocite. Aceste celule au caracteristici celulare unice care se coreleaza cu functia lor contractila.

Miocardul functioneaza ca un sincitiu cu contractie sincronizata. Functia principala a miocardului este de a facilita contractia si relaxarea peretilor inimii pentru a primi si pompa sangele in circulatia sistemica. In plus, celulele miocardice ofera o structura pentru camerele inimii si conduc stimuli electrici.

Miocardita este inflamatia muschiului inimii si poate reduce capacitatea inimii de a pompa sange.

Miocardita severa poate duce la afectarea structurala sau functionala a inimii, astfel incat restul corpului nu primeste suficient sange oxigenat. Afectiunea muschiului inimii poate favoriza formarea cheagurilor de sange la nivelul atriului stang, ducand la un accident vascular cerebral sau atac de cord.

Tratamentul pentru miocardita poate include medicamente, proceduri sau interventii chirurgicale.

Simptome

Unele persoane cu miocardita nu au simptome, in timp ce altii pot dezvolta simptome usoare sau severe.

Simptomele comune ale miocarditei includ:
- Durere in piept
- Oboseala
- Umflarea picioarelor
- Batai rapide sau neregulate ale inimii (aritmii)
- Dificultati de respiratie, in repaus sau in timpul activitatii
- Ameteala sau senzatie de lesin
- Simptome asemanatoare gripei, cum ar fi dureri de cap, dureri corporale, dureri articulare, febra sau durere in gat

Uneori, simptomele miocarditei sunt asemanatoare unui infarct miocardic. Astfel, daca aveti dureri toracice inexplicabile si dificultati de respiratie, solicitati ajutor medical de urgenta.

Cauze

Miocardita poate fi cauzata de infectii, unele medicamente si substante chimice sau o afectiune care provoaca inflamatii la nivelul intregului corp. Adesea, cauza miocarditei nu este identificata.

Posibile cauze ale miocarditei includ:
- Virusuri. Multe virusuri au fost legate de miocardita, inclusiv cele care provoaca raceala comuna (adenovirus); COVID-19; hepatita B si C; parvovirus, care provoaca o eruptie cutanata usoara, de obicei la copii (boala a cincea); si virusul herpes simplex.

- Infectiile gastro-intestinale (ecovirusuri), mononucleoza (virusul Epstein-Barr) si rujeola/rubeola pot provoca, de asemenea, miocardita. Miocardita poate fi, de asemenea, cauzata de HIV, virusul care provoaca SIDA.

- Bacterii. Bacteriile care pot provoca miocardita includ stafilococ, streptococ si bacteriile care provoaca difterie si boala Lyme.

- Paraziti. Printre acestea se numara Trypanosoma cruzi si toxoplasma. Unii paraziti sunt transmisi de insecte si pot provoca o afectiune numita boala Chagas. Boala Chagas este mult mai frecventa in America Centrala si de Sud decat in Statele Unite.

- Fungi. O infectie fungica poate provoca miocardita, in special la persoanele cu sistem imunitar slabit.

- Anumite medicamente sau droguri ilegale (miocardita indusa de droguri). Acestea includ medicamente utilizate pentru tratarea cancerului; antibiotice, cum ar fi penicilina si medicamentele sulfonamide; unele medicamente anti-epileptice; si cocaina.

- Produse chimice sau radiatii. Expunerea la monoxid de carbon si radiatii poate provoca uneori inflamarea muschiului cardiac.

- Alte boli inflamatorii. Conditiile care pot provoca miocardita includ lupusul, granulomatoza Wegener, arterita cu celule gigante si arterita Takayasu.

Diagnostic si tratament

Diagnosticul precoce al miocarditei este important pentru prevenirea leziunilor cardiace pe termen lung. Pentru a diagnostica miocardita, medicul va efectua un examen clinic complet, impreuna cu investigatii suplimentare.

Testele de sange si imagistice pot fi efectuate pentru a verifica structura si functia inimii. Testele imagistice pot ajuta la confirmarea miocarditei si la determinarea severitatii acesteia.

Testele pentru diagnosticarea miocarditei includ:

- Teste de sange. Testele de sange se fac, de obicei, pentru a verifica semnele unui infarct miocardic, inflamatie si infectie. Un test enzimatic cardiac poate verifica proteinele legate de leziunile musculare cardiace. Determinarea anticorpilor poate ajuta la identificarea unei infectii legata de miocardita.

- Electrocardiograma (ECG sau EKG). Acest test rapid si nedureros arata o posibila afectarea a inimii prin prezenta tulburarilor de ritm sau de conducere.

- Radiografia toracica. O radiografie toracica arata dimensiunea si forma inimii si a plamanilor. O radiografie toracica poate spune daca exista lichid in sau in jurul inimii care ar putea fi legat de insuficienta cardiaca.

- RMN cardiac (RMN cardiac). Acest test utilizeaza campuri magnetice si unde radio pentru a crea imagini detaliate ale inimii. Un RMN cardiac arata dimensiunea, forma si structura inimii. Poate prezenta semne de inflamatie a muschiului cardiac.

- Ecocardiografia. Undele sonore creeaza imagini in miscare ale inimii care bate. O ecocardiografie poate arata dimensiunea inimii si eficienta valvellor inimii. Prin intermediul ecocardiografiei, poate fi identificat si masurat nivelul de lichid existent in jurul cordului.

- Cateterismul cardiac si biopsia muschiului cardiac.

Complicatii

De obicei, miocardita dispare fara complicatii permanente, dar, cu toate acestea, miocardita severa poate deteriora permanent muschiul inimii. Complicatiile potentiale ale miocarditei pot include:

Insuficienta cardiaca. Netratata, miocardita poate deteriora muschiul inimii, astfel incat sa nu poata sangele in mod eficient. In cazurile severe, insuficienta cardiaca secundara miocarditei poate necesita un dispozitiv de asistenta ventriculara sau un transplant de inima.

Atac de cord sau accident vascular cerebral. Daca muschiul inimii este slabit si nu poate pompa sange, sangele care stagneaza poate duce la formarea cheagurilor. Un atac de cord poate aparea daca un cheag blocheaza una dintre arterele inimii (coronare). Un accident vascular cerebral poate aparea daca un cheag de sange din inima se deplaseaza si blocheaza o artera care duce catre creier.

Puls rapid sau neregulat (aritmii). Deteriorarea muschiului inimii poate schimba modul in care bate inima. Anumite aritmii cresc riscul de accident vascular cerebral sau pot avea potential fatal.

Moarte subita cardiaca. Anumite aritmii severe(tahicardia ventriculara) pot determina stop cardiac si daca nu se intervine medical de urgenta, poate duce la deces.

Preventie

Nu exista o strategie specifica pentru preventia miocarditei, dar respectarea catorva reguli de igiena ar putea ajuta, astfel:

Evitati contactul strans cu persoanele bolnave. Statii departe de persoanele cu simptome de gripa sau alte boli respiratorii pana cand se recupereaza. Daca sunteti bolnav cu simptome ale unei infectii virale, incercati sa evitati expunerea altora.

Spalati-va mainile in mod regulat. Spalarea frecventa a mainilor este una dintre cele mai bune modalitati de a evita imbolnavirea si raspandirea bolilor.

Evitati comportamentele riscante. Pentru a reduce sansele imbolnavirii in urma contractarii virusului HIV, practicati sexul protejat si nu utilizati droguri ilegale.

Vaccinarea. Fiti la curent cu vaccinurile recomandate, inclusiv cele care protejeaza gripei si rubeolei - boli care pot provoca miocardita. Rareori, vaccinul COVID-19 poate provoca inflamatia muschiului cardiac (miocardita) si inflamatia mucoasei exterioare a inimii (pericardita), in special la barbatii cu varste cuprinse intre 12 si 29 de ani.

Bibliografie
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/myocarditis/diagnosis-treatment/drc-20352544
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/myocarditis/symptoms-causes/syc-20352539
https://www.webmd.com/heart-disease/myocarditis
https://www.webmd.com/heart-disease/enlarged-heart-causes-symptoms-types


Facilitati de tratament

Clinici si cabinete medicale

Policlinica OCH Constanța
Tel: 0241480400
Constanta, Strada Flămânda Nr. 19, Constanța
Biomedica Servicii Medicale
Tel: 0233231513
Piatra-Neamt, Bulevardul Decebal 4, Piatra Neamț, 610012

Citeste si despre:

Angioplastia in tratarea infarctului miocardic si a anginei pectorale instabile Care sunt simptomele infarctului miocardic si cum poate fi acesta prevenit? Ai suferit un infarct miocardic acut? Ce schimbari trebuie sa faci in stilul tau de viata Vaccinul COVID si miocardita. Un interviu cu Dna Dr. Ana-Gabriela Fruntelata, medic primar medicina interna si cardiologie Miocardita si pericardita 3 lucruri pe care trebuie sa le stii despre scarlatina Simptome subtile ale infarctului miocardic Contuzia miocardica - riscuri si preventie Miocardul hibernant: cauze si simptome Arsuri stomacale sau infarct miocardic? Investigatii si analize pentru bolile de inima