Insomnia si riscul aparitiei bolilor de inima

Publicat: 20 Iulie 2021
Autor: SfatulMedicului

Cum definim insomnia?


Insomnia reprezinta o problema de sanatate frecvent intalnita careia i se acorda prea putina atentie in ceea ce priveste identificarea si tratarea ei raportat la daunele majore pe care le poate aduce sanatatii fizice si psihice in cazul pacientilor care dezvolta aceasta patologie.

Clasic, insomnia este definita ca incapacitatea de a initia si mentine un somn fiziologic, trezirea mai devreme si imposibilitatea de a adormi inapoi, dar si o calitate slaba a somnului, pacientul avand un somn deloc odihnitor fapt care ii afecteaza activitatatea diurna.

Insomnia acuta si insomnia cronica

Perioadele stresante, grijile pot cauza pentru o perioada scurta de timp tulburari de somn, majoritatea pacientilor revenind la un somn normal dupa aceste episoade. Exista totusi si pacienti care, daca dezvolta aceste episoade de insomnie pentru cel putin trei nopti pe saptamana timp de cel putin trei luni de zile, inseamna ca au ajuns la o cronicizare a acestor tulburari de somn.

Comun celor doua forme este somnolenta diurna, tulburarile de atentie, memorie si concentrare, lipsa energiei pana la dezvoltarea anxietatii, depresiei sau a altor forme de deteriorare cognitiva. Studiile au demonstrat totodata, si existenta unei corelatii intre insomnie si aparitia bolilor cardiovasculare conform unor studii realizate pe esantioane mari pe populatie fara istoric de afectare cardiaca la inceputul studiului si inainte de aparitia insomniei.

Simptomele insomniei

Insomnia se manifesta prin incapacitatea de a adormi pana la lipsa completa a somnului in timpul noptii, somn agitat cu frecvente treziri nocturne, fatigabilitate diurna, stari de anxietate, depresie si irascibilitate, tulburari de memorie, atentie si concetrare, migrene, crestere ponderala sau probleme gastrointestinale.

Cauzele insomniei si factorii de risc

Cauzele insomniei sunt multiple, fie ca este vorba despre o afectare la nivel psihic, fie somatic sau ambele, dar si datorate anumitor factori externi. Gandurile, mintea hiperactiva, tulburarile din sfera psihica (anxietate, depresie, tulburare bipolara) duc la degenerarea in timp a somnului fiziologic.

Dereglarile hormonale, schimbarile aparute in sarcina, menstruatie sau la menopauza, afectiunile medicale (cardiace, pulmonare, digestive) sunt factori de natura somatica despre care se stie ca pot genera si insomnie. De asemenea, mediul in care se doarme, zgomotele de fundal, factorul termic, lumina prea puternica, radiatiile emise de diverse surse (telefon, computer, televizor) pot afecta nivelul de melatonina – hormonul responsabil de reglarea somnului.

Exista anumite persoane care pot avea o predispozitie pentru a dezvolta insomie in timp. Printre acestea se numara cei care trec prin perioade de stres prelungit, cei care lucreaza in ture de noapte sau calatoresc frecvent si parcurg multe fusuri orare, adolescentii, varstnicii, femeile insarcinate sau aflate la menopauza, consumatorii de droguri si alcool, precum si cei cu un stil de viata sedentar. Intr-o oarecare masura medicamentele precum glucocorticoizii sau antidepresivele duc si acestea la riscul de a dezvolta insomnie.

Legatura dintre insomnie si dezvoltarea bolilor cardiovasculare

Studii clinice efectuate pe pacientii care manifestau insomnie au identificat un procentaj ridicat (peste 25%) in ceea ce priveste dezvoltarea bolilor cardiovasculare (risc de infarct miocardic, accident vascular cerebral de cauza cardiaca, hipertensiune) si aparitia apneei de somn la pacientii care prezentau tulburari ale somnului fata de cei care nu aveau aceste probleme. Lipsa somnului contribuie la producerea unui nivel mai ridicat al homonilor de stres, fapt ce creste riscul aparitiei unui AVC sau al HTA .

Studiile efectuate au luat in calcul si alti factori de risc cardiovasculari precum fumatul si consumul de alcool alaturi de simptomele insomniei si au constatat aparitia unui risc de pana la 20% mai mare in dezvoltarea bolilor cardiovasculare la persoanele care prezentau si deteriorare de lunga durata a somnului fiziologic. Pe langa trezirile nocturne frecvente si imposibilitatea de a adormi, somnul deficitar sau de scurta durata produce aceleasi daune organismului, inclusiv din punct de vedere cardiovascular. O determinare exacta a relatiei cauza- efect nu a fost identificata, dar s-a pus in evidenta asocierea intre insomnie si riscul de dezvoltare al bolilor cardiovasculare.

Din punct de vedere al mecanismului prin care se produce asocierea intre insomnie si dezvoltarea bolilor cardiovasculare are la baza dereglarea axei hipotalamo-hipofiza-suprarenaliana, afectarea metabolismului glucozei si a biochimiei creierului. De asemenea, s-a constatat in cazul persoanelor care prezentau insomnie, o crestere a biomarkerilor proinflamatori implicati in procesul de aterogeneza, printre acesti markeri fiind identificati cu un nivel ridicat proteina C reactiva (PCR), factorul de necroza tumorala si interleukina 6 (IL-6). Ulterior, inflamatia vasculara contribuie la dezvoltarea placilor de aterom, aparitia accidentelor ischemice (angina pectorala, infarct miocardic, accident vascular cerebral de cauza cardiaca), dezvoltarea apneei de somn, a hipertensiunii arteriale si a insuficientei cardiace odata cu trecerea timpului si prelungirea procesului inflamator sustinut de persistenta cauzei care a dus la generarea acestuia, in cazul de fata tulburarile de somn.

Riscul de mortalitate prin boala cardiovasculara asociata cu aparitia insomniei s-a demonstrat prin studii clinice a fi mai ridicat la pacientii care prezentau si tulburari ale somnului in special la cei cu insomnie cronica persistenta asociata cu niveluri crescute de proteina C reactiva.

Diagnostic

Anamneza pacientului, cu un istoric detaliat al somnului, jurnalul de somn sau chestionare specifice tulburarilor de somn, sunt primele indicii spre diagnosticul de insomnie. Se mai poate asocia polisomnografia (goldstandard pentru insomnia asociata altor patologii) actigrafia (montarea unui dispozitiv la nivelul mainii pentru 1-2 saptamani pentru monitorizarea perioadei si duratei somnului), testul de latenta a somnului(MSLT) pentru a determina intervalul necesar pentru a adormi, testul de mentinere a starii de veghe (MWT) pentru vigilenta nocturna.

Tratament

Odata dezvoltata patologia cardiovasculara se impune tratamentul simptomatic al acesteia, medicamentos sau interventinal dupa caz. Un aspect important este insa eliminarea posibililor factori declansatori, tulburarile de somn, asa cum s-a demonstrat, fiind unul dintre acesti factori. Tratamentul insomniei se face tintind mai multe aspecte, adica prin terapie cognitiv- comportamentala, respectiv medicatie care sa sustina acest proces.

In cazul terapiei cognitiv-comportamentale cu ajutorul unui psihoterapeut, pacientul invata sa identifice motivele pentru care are probleme cu somnul si cum sa schimbe prin ganduri-atitudine si comportament aceasta situatie. Din punct de vedere medicamentos se administreaza antidepresive, antihistaminice, suplimente naturiste pe baza de plante sau melatonina.

Exista si metode adjuvante care pot contribui la acest proces de recuperare a somnului fiziologic precum meditatia, aromaterapia sau ceaiurile de sunatoare, lavanda, musetel. Un alt aspect care trebuie luat in considerare este mediul in care se doarme, un mediu cu o temperatura optima, fara zgomot, ferit de surse de lumina care sa interfere cu nivelul de melatonina. O rutina sanatoasa care presupune activitate zilnica, sport, alimentatie sanatoasa, gestionarea stresului cotidian, contribuie la mentinerea unui somn odihnitor.

Concluzii

Cu toate ca exista tendinta de a minimaliza perioadele de insomnie, pe termen lung aceasta poate deveni o problema medicala care necesita atentia cuvenita datorita modificarilor somatice pe care le poate produce. Studii clinice pe esantioane mari de populatie au demonstrat o asociere intre insomnie si bolile cardiovasculare, pacientii cu tulburari de somn avand un risc de aparitie a acestora mai ridicat, precum si o rata a mortalitatii mai mare fata de cei cu boala cardiovasculara, dar fara insomnie sau dereglari ale somnului fiziologic.

Prin urmare, pe termen lung, desi poate parea banal, dificultatile aparute in initierea si mentinerea somnului fiziologic trebuie identificate si tratate in timp util.

Bibliografie:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/insomnia/doctors-departments/ddc-20355176
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5995202/


Facilitati de tratament

Clinici si cabinete medicale

Centrele de Excelenta in Cardiologie si Radiologie Interventionala ARES
Tel: 40319300
Bucuresti, Str. Tony Bulandra Nr. 27 Sector 2 Bucuresti, Incinta Spitalului Monza...
Centrul Medical Panduri
Tel: 0219901
Bucuresti, Clinica Panduri: Str. Ioan Athanasiu Nr.34 Clinica Arcul De Triumf:...

Citeste si despre:

Bolile autoimune Boli de sezon (gripa, laringita, sinuzita, bronsita, pneumonia) Sedentarismul si bolile pe care le ascunde. Afla cum te ajuta miscarea regulata! Solutia ta naturala si intensa pentru candidoza! Ce ingrediente din detergenti de rufe pot provoca eczema ? Cat de periculoasa este lumina artificiala. Iata la ce boli te expune! Cum iti afecteaza sanatatea lipsa somnului Nucile si beneficiile lor uimitoare pentru creier si organism Tipuri majore de distrofie musculara