Hipertensiunea de halat alb

Publicat: 29 Aprilie 2016
Autor: SfatulMedicului

Generalitati


Pentru a intelege ce inseamna hipertensiunea de halat alb trebuie facuta mai intai o scurta sau rapida trecere in revista a ce inseamna hipertensiunea.

Hipertensiunea este o patologie in care complicatiile asupra sistemului vascular, cardiac dar si afectarea sistemului nervos poate fi destul de nociva, insa exista la ora actuala destule metode prin care se poate efectua depistarea cauzelor acestor hipertensiuni.

Se cunosc aproape toate mecanismele de formare a hipertensiunii si la ora actuala exista destule metode terapeutice in majoritar medicamentoase prin care hipertensiunea poate fi tinuta sub control.

Insa mai nou isi face loc inca un termen pe taramul romanesc si anume hipertensiunea de halat alb, adica o hipertensiune care nu este neaparat nociva ci care mai degraba exprima un puseu de tensiune temporar cauzat de prezenta unui cadru medical sau a unui medic (purtator de halat alb) care poate produce acest puseu de tensiune.

Ce se intampla daca de fapt nu este vorba de o hipertensiune de halat alb ci mai degraba o patologie de tensiune arteriala adica de o hipertensiune clasica persistenta de etiologie cardiaca, renala sau din alta cauza.

Chiar daca diagnosticul diferential intre cele doua este mai dificil de stabilit si ramane doar la latitudinea medicului pentru a realiza diferentiarea intre cele doua este bine a exista cateva notiuni de acest gen si ale pacientului despre ce inseamna una si ce inseamna cealalta.

Ce este tensiunea arteriala? Ce este hipertensiunea?

Datorita legilor si proprietatilor fizicii, orice lichid ce strabate un sistem tubular sau un sistem de conducte (cum este cazul vaselor de sange) va exercita o presiune permanenta si constanta asupra peretilor acestuia.

Deoarece tot acest sange fie ca este vorba de cel venos (de intoarcere venoasa) fie ca este vorba de sange arterial (care pleaca de la inima spre tesuturile organismului prin artere) acesta este impins de catre cord.

Cord-ul are doua secvente majore care se succed in permanenta, care poarta denumirea de sistola (sau contractie) si diastola (sau relaxarea de dupa contractie).

Din acest motiv cand vorbim de tensiunea arteriala vorbim de o valoare mai mare denumita si sistolica si reprezinta preziunea exercitata de sange asupra peretiilor vaselor in timpul contractiei si de o tensiune cu o valoare numerica mai mica care reprezinta presiunea efectuata de sange asupra peretilor vasculari in timpul diastolei (sau a relaxarii de dupa contractie).

O tensiune normala nu este neaparat o valoare numerica clara ci este mai degraba un interval, deoarece tensiunea arteriala normala trebuie sa tina cont de numerosi factori care pot influenta totusi in mod fiziologic fara a vorbi de o hipertensiune aceasta valoare a tensiunii arteriale.

Astfel ca la femei tensiunea va fi in permanenta mai scazuta decat la un barbat.

O persoana care consuma mai putine lichide va avea tensiunea arteriala mai scazuta deoarece volemia (volumul de sange circulant este mai scazut), din acelasi motiv o persoana cu o greutate mai mica are o tensiune arteriala mai mica, deoarece volumul de sange este procentual din greutatea totala (7% cu aproximatie. 7% din 50 de kg inseamna 3,5 litri timp in care 7% din 100 kg inseamna 7 litri) astfel ca in functie de volumul de sange si tensiunea variaza.

Inaltimea este iarasi un factor dar si constitutia, o persoana obeza va avea tendinta sa aiba tensiunea usor mai mare timp in care persoanelor atletice ce efectueaza adesea si constant exercitiu fizic vor avea o tensiune mai mica.

Pentru a se stabili un interval arbitrar o tensiune sistolica normala variaza intre 90 mmHg si 130 mmHg, timp in care cea diastolica reprezinta in parametrii normali intre 60mmHg si 90mmHg. Insa este foarte important si raportul tensiunii sistolice la cea diastolica, astfel ca 90/60 mmHg poate fi normal dar 130/60 mmHg este deja patologic, de asemenea 110/90mmHg este tot patologic.

Astfel, pentru o evaluare cu precizie a tensiunii normale este importanta si discutia cu un medic asupra valorilor normale care ar trebui sa se regaseasca punctual la fiecare individ tensiunea.

De asemenea, o valoare sensibil diferita poate fi in masurarea tensiunii arteriale la diferite brate, totusi diferenta intre bratul stang si cel drept nu are voie sa depaseasca 5 maxim 10 mmHg atat la valoarea sa sistolica cat nici la cea diastolica.

Hipertensiunea inseamna depasirea valorilor arbitrare peste acest normal si care poate sa aiba 3 grade diferite, adica o hipertensiune de 131mmHg si pana la 150 mmHg este considerata hipertensiune de grad I.

Intre 151 si 189 mmHg este considerata a fi hipertensiune grad II (valori arbitrare de interval, deoarece dupa cum am spus exista niste mici variatii permise in functie de varsta, constitutie a organismului, sex sau greutate ori inaltime a pacientului).

Ce depaseste 190 mmHg la tensiunea arteriala sistolica ar reprezenta deja o hipertensiune grad III si reprezinta deja cea mai grava etapa a hipertensiunii care poate produce deja destul de usor si destul de subit fara o interventie medicamentoasa si mai precis interventie de schema terapeutica a unui medic, o serie de patologii printre care: AVC si paralizie, infarct sau stop cardiac direct, ori anevrism cerebral, abdominal sau de alta natura rupt.

Hipertensiunea de halat alb

Hipertensiunea de halat alb inseamna in fapt ca si etiologie o hipertensiune care nu ascunde in spate o afectiune cardiaca sau renala dupa cum este cazul la hipertensiunea propriu-zisa ci are o componenta in special neurologica, adica are la baza o anxietate de medic sau de spitale.

Datorita acestei anxietati exista o manifestare de eliberare de adrenalina (hormonul stresului si al starii de agitatie) dar nu numai, si de o serie de alte modificari in organism.

Adica un puls mai accelerat si o crestere semnificativa a numarului de respiratii odata ce este luata tensiunea arteriala intr-un mediu spitalicesc sau de catre un medic echipat corespunzator (cu un halat medical) si care va produce un puseu de tensiune pentru o persoana care isi masoara frecvent tensiunea si nu este cunoscut a fi hipertensiv.

Valorile hipertensiunii arteriale de halat alb insa nu au voie sa depaseasca o cifra de 20 mmHg la tensiunea sistolica si o valoare de 10 mmHg la cea diastolica pentru o perioada mai indelungata de 15-30 de minute cu masurari repetate.

Dar in conditiile in care masurarea tensiunii arteriale sunt aceleasi, adica tot in mediul spitalicesc sau in care constinent sau inconstient pacientul ramane in continuare stresat si agitat de prezenta medicului.

Totodata mai exista o valoare acceptata ca si o hipertensiune de halat alb si anume un puseu singular (adica care nu dureaza mai mult de 1 minut) in care tensiunea arteriala atinge o valoare maxima mai crescuta cu 30 mmHg la tensiunea sistolica si cu o valoare tot de 10mmHg la tensiunea diastolica insa aceasta se reduce imediat (dupa circa 1 minut la valoarea tensiunii normale).

Metode de diagnostic corect a hipertensiunii arteriale

Deoarece multe persoane nu vor sa accepte faptul ca sufera de hipertensiune sau vor sa isi minimalizeze boala considera ca nu au avansat deja la un grad 3 de hipertensiune si ca s-ar mentine inca in standardele de valori pentru gradul I sau doi de hipertensiune, acestia vor avea tendinta sa dea vina pe aceasta tensiune oscilanta cu denumirea de hipertensiune de halat alb.

Pentru o mai buna diagnoza chiar si de catre un cadru medical dar si de catre persoana in sine, pacientul trebuie sa fie sincer in special cu el insusi si astfel ca nu trebuie ascuns medicului daca este cunoscut ca un pacient hipertensiv, in ce grad si ce medicatie ia pentru aceasta.

De asemenea, trebuie realizata o analiza atat de catre medic cat si una interioara de catre pacient pentru a se constata daca exista sau nu o anxietate sporita sau o stare de discomfort accentuata a pacientului in momentul in care aude de o vizita medicala sau de o verificare medicala in mediu spitalicesc.

Inca un criteriu pentru o diagnoza corecta a unei hipertensiuni de halat alb este ca in paralel sa se efectueze si un EKG (o electrocardiograma) unde se poate observa daca exista colateral si o tahicardie (adica o crestere a pulsului de peste 90-100 batai/min) care ar explica o stare de agitatie si in paralel se poate monta si un puls-oximetru alaturi de o evaluare a frecventei respiratorii care ar trebui sa releve o tahipnee adica o crestere a frecventei respiratorii.

O alta masura este a se incerca pe de-o parte a se evita emotia de dinainte, adica pacientii care sunt cunoscuti a avea aceasta anxietate si a avea pusee de tensiune ori tensiuni oscilante la alte controale medicale anterioare li se recomanda a se scurta timpul de asteptare sau daca este posibil a nu exista un timp de asteptare si sa fie preluati primii.

In alta ordine de idei li se recomanda ca mai inainte de a li se lua tensiunea, sa existe o perioada tampon de 3-5 minute in care medicul sa aiba un dialog cat mai calm si mai linistitor pe tema patologiilor existente sau pe simpla efectuare a anamnezei astfel incat pacientul sa deprinda o anxietate mai redusa.

O metoda ar fi incercarea masurarii tensiunii in trei pasi adica sa se efectueze 3 masuratori diferite la distantare de cel putin 5 minute una de alta (15 minute in total) si in care tensiunea se masoara mai intai la bratul stang, mai apoi la dreptul iar mai apoi se revine la cel initial.

Moment in care ar trebui in primul rand sa nu existe o variatie majora a puseului de tensiune intre bratul stang si cel drept, deoarece daca la unul este depistata hipertensiunea, intocmai trebuie sa fie si la celalalt brat, iar este posibil ca la a treia masuratoare tensiunea arteriala sa fie deja mai scazuta cu 10 mmHg (deoarece starea de nervozitate a inceput sa dispara) motiv pentru care se poate declara un puseu temporar de hipertensiune si asadar o posibila hipertensiune de halat alb.

Totusi pentru a evita orice fel de suspiciune daca exista sau nu o hipertensiune de halat alb cea mai elocventa metoda este aceea ca pacientului sa ii fie montat un holter de tensiune de 24 de ore.

Acest aparat montat pe bratul stang (de regula al pacientului) va efectua o masurare constanta (de regula la fiecare 20 de minute, deci de 3 ori per ora, timp de 24 de ore) atat in perioada de activitate normala cotidiana (chiar recomandat ca activitatea sa se desfasoare la fel ca in orice alta zi obisnuita) cat si pe perioada somnului.

Iar pe aceasta perioada de 24 de ore nu mai este voie a exista oscilatii majore de tensiune sau pusee semnificative deoarece componenta de nervozitate ori de anxietate cauzata de prezenta medicului sau de evaluare intr-un mediu spitalicesc dispare complet (pacientul este fie acasa,la serviciu sau intr-un mediu cunoscut fara alte componente medicale posibil cauzatoare de stres).

Concluzii

Hipertensiunea de halat alb ar fi o conditie care nu ar necesita un tratament medicamentos si astfel administrarea terapeutica de medicamente pentru acest caz ar fi una prea pripita.

Insa faptul ca multe hipertensiuni reale se ascund voit sau involuntar de catre pacienti in spatele acestui termen este posibil si datorat unei cunoasteri mai mici a pericolului ce inseamna hipertensiune dar si a pericolului asupra a ce presupune o hipertensiune chiar si in grad mai mic netratata corespunzator sau care nu se permite a fi diagnosticata adecvat deoarece este mascata de aceasta hipertensiune de halat alb.

Cazul fericit este ca doar acesta sa fie raspunsul unei valori mari a tensiunii arteriale deoarece aceasta conditie de anxietate si nervozitate poate nu este una patologica si nu implica si alte componente de patologii in corpul uman si asadar nu implica nici riscuri si nici complicatii adiacente.


Facilitati de tratament

Clinici si cabinete medicale

Spitalul de Boli Cardiovasculare Angiomedica
Tel: 031.9995
Bucuresti, Strada Cosminului, Nr.13, Sector2, București
Centrele de Excelenta in Cardiologie si Radiologie Interventionala ARES
Tel: 40319300
Bucuresti, Str. Tony Bulandra Nr. 27 Sector 2 Bucuresti, Incinta Spitalului Monza...

Citeste si despre:

Tensiunea oscilanta - cum te afecteaza Tensiunea arteriala oscilanta si riscurile acesteia Factori si remedii pentru tratarea reumatismului! Investigatii cardiologice de rutina Asistenta medicala a prescolarilor, elevilor si studentilor