Pentru oamenii cu alergii alimentare severe, alegerea alimentelor este mai mult decat o chestiune economica sau de slabire. Poate sa insemne o chestiune de viata si de moarte. Totusi, in ultimii ani, studiile au aratat ca alergiile sunt supradiagnosticate, iar multi oameni nu ar avea cu adevarat nevoie sa renunte la anumite alimente.
Conform statisticilor oficiale din Statele Unite ale Americii, intre 1997 si 2011, pronderea alergiilor alimentare printre adulti a crescut cu 50%. Printre copii, cresterea acesteia este estimata la 18% intre 1997 si 2007.
Unii experti presupun ca o combinatie dintre factorii de mediu, cei genetici si cei legati de stilul de viata ar fi raspunzatoare pentru inmultirea numarului de persoane alergice.
Alta teorie este ca nu exista nicio crestere reala a raspandirii alergiilor alimentare, ci o supradiagnosticare sau o supraraportare a alergiilor, cauzata de imprecizia metodelor de testare sau de intelegerea gresita a termenului de alergie alimentara.
Alergia alimentara este o conditie prin care sistemul imunitar reactioneaza exagerat la substante din anumite alimente, declansand o reactie alergica.
Opt alimente provoaca aproximativ 90% din toate alergiile. Aceste alimente sunt: ouale, laptele, alunele, nucile, pestele, fructele de mare, faina si soia.
Simptomele alergiilor alimentare pot include dificultati in respiratie, tuse, iritatii ale pielii, senzatie de voma si ameteala. In rare cazuri poate aparea socul anafilactic. Aceasta este o reactie care poate ameninta viata persoanei afectate. De aceea, este extrem de important de a identifica daca cineva are o alergie alimentara pentru a evita exact acel aliment si pentru a i se prescrie adrenalina autoinjectabila.
In timp ce intoleranta alimentara poate sa declanseze aceleasi simptome ca alergia, ea nu este la fel de severa. Intoleranta este cauzata de o reactie in tractul gastrointestinal, un raspuns al sistemului imunitar ce provoaca simptome ca: balonare, durere abdominala, diaree.
Aceste simptome pot fi in corelatie cu cantitatea alimentului ingerat. Intoleranta alimentara nu pune viata in pericol.
Cauzele precise ale alergiilor nu sunt clare, dar au fost enuntate diferite ipoteze.
Dr. Stukus de la American College of Allergy, Asthma and Immunology (ACAAI) sugereaza ca recomandarile ghidurilor medicale impotriva introducerii alimentelor alergenice, cum ar fi alunele, la copiii cu varsta de pana in 2-3 ani, pot fi de vina pentru cresterea raportarilor de alergii alimentare. Cercetari recente arata ca introducerea alunelor in alimentatia copilului pana la 12 luni poate sa reduca dezvoltarea ulterioara a alergiilor la alune.
Un alt factor care ar contribui la aparitia alergiilor alimentare este legat de igiena. Lipsa de expunere a organismului la o varietate de agenti patogeni in perioada timpurie a vietii poate sa slabeasca imunitatea, lasandu-ne mai sensibili la alergii.
Mai sunt si alti factori asociati care nu duc neaparat la cresterea alergiilor alimentare: utilizarea antibioticelor in copilarie, a sapunurilor antibacteriene si a dezinfectantelor, nasterea prin cezariana, schimbari ale propriului microbiom.
Un studiu publicat recent arata ca acei copii care au fost mai des tratati cu antibiotice sunt mai predispusi sa dezvolte alergii alimentare.
Desi acesti factori favorizeaza alergiile alimentare, unii experti considera ca numarul lor ridicat este mai degraba legat de o supradiagnosticare, cauzata in principal de o testare inexacta.
Pentru a diagnostica o alergie, medicii alergologi de obicei incep prin a investiga simptomele pacientului, urmand apoi sa faca un test printr-o intepatura in piele si/sau o analiza a sangelui.
Testul intepaturii introduce o cantitate foarte de mica de presupusi alergeni printr-o mica intepatura, de obicei in antebrat, pentru ca apoi sa se urmareasca reactiile.
Analiza sangelui presupune recoltarea de sange si masurarea nivelurilor de imunoglobulina E (IgE). Un nivel ridicat de IgE indica o alergie.
Multi experti isi exprima insa indoiala cu privire la acuratetea acestor tipuri de teste, acuzand ca au contribuit la supradiagnosticarea alergiilor si au determinat multe persoane sa renunte inutil la anumite alimente.
Aceasta ingrijorare a medicilor a culminat cu ocazia unui studiu recent, care a descoperit ca pacientii care au fost diagnosticati cu alergie la nuci pe baza unui test prin intepatura nu au nicio reactie daca mananca nuci.
Testul pe piele poate sa fie de incredere in proportie de 60%. Se recomanda si analiza sangelui pentru o mai mare sensibilitate a tesutului si pentru indicarea specifica a alergiei alimentare.
Considerat un standard de aur in diagnosticarea alergiilor alimentare, testul de provocare cu alergen implica pacientul sa consume alimente care sunt susceptibile ca ar cauza alergia, in diverse doze, sub supraveghere medicala. Daca alimentul declanseaza o reactie, atunci alergia este confirmata.
In prezent, acest model se aplica daca celelalte teste nu sunt concludente. Multi medici si alergologi nu includ in practica lor aceasta metoda, de teama ca pacientul va avea reactii alergice severe. Cu toate acestea, metoda este considerata sigura, daca este executata de medici specialisti alergologi, care au experienta si cunostintele necesare tratarii reactiilor alergice ce pot surveni.
O cercetare din 2015 a US Food and Administration (FDA) a descoperit ca, intre 2001 si 2010, numarul de adulti din SUA care s-au declarat alergici fara sa fi fost vreodata diagnosticati medical a crescut de la 9% la 13%.
Mai mult, un alt studiu arata ca multi parinti de copii cu alergii alimentare doar presupun ca acestia ar fi afectati, in timp ce doar 28% dintre ei rezulta pozitivi in urma testelor medicale.
Asa cum observa autorii raportului, renuntand la anumite alimente, de altfel sanatoase, poate avea implicatii negative. Restrictionand dieta si alegerile alimentare poate sa fie in detrimentul calitatii vietii si sanatatii in general, de aceea ar fi mai util sa optam pentru o diagnosticare corecta si reala a alergiei alimentare, rasturnand o tendinta potential periculoasa pentru sanatate.
Este adevarat ca aceia care au in istoricul familial cazuri de alergii la alimente au un risc mai ridicat de a dezvolta ei insisi alergii, dar este important sa ai un diagnostic medical inainte de a elimina din dieta orice grup de alimente.
Daca suspectezi vreo alergie alimentara, mergi la un alergolog care va stabili, pe baza istoricului familial si personal, ce teste medicale sa iti prescrie (daca este cazul), iar pe baza informatiilor obtinute se va determina daca exista vreo alergie alimentara.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.