Dr. Livia Claudia Todireasa
Medic specialist medicina de familie
Auzim tot mai des cuvantul alergie si poate uneori facem greseala sa o asociem cu alte simptome sau chiar cu alte afectiuni, dar in niciun caz sa nu o ignoram.
Ce este, pana la urma, alergia?
Aceasta este o reactie fiziologica, dar anormala a organismului fata de un alergen, fie din mediul extern, fie alimentar, medicamentos, chimic, dar nu este exclus faptul sa fie cauzata si de mai multi alergeni.
Este o afectiune moderna, deoarece a luat amploare in ultimii ani si poate fi agravata si de factori psiho-emotionali precum: stresul, frica, starile anxioase, agitatia si chiar furia.
Alergenul, odata patruns in organismul unei persoane sensibile, este principalul declansator al reactiei imune de aparare, iar celulele responsabile cu protejarea si apararea incep sa produca anticorpi anti-alergen, generand manifestari in plan somatic.
Anticorpul numit si imunoglobulina E (IgE) se produce in exces stimuland eliberarea compusilor chimici in organism care, la randul lor, accentueaza simptomele alergiei.
Dupa calea de intrare in organism, alergenii pot fi:
- pneumalergeni care patrund pe cale aeriana: praful, polenul, acarienii, mucegaiul, puful, parul de animale sau chiar celule provenite de pe epidermul animalelor;
- alergeni de insecte, in special albine, viespi, care prin intepatura lor introduc veninul in organism;
- alergeni alimentari proveniti din alimente precum: albusul de ou, zmeura, capsuni, fragi, mure, afine, lapte de vaca, lapte de soia si alte tipuri de seminte etc.;
- alergeni medicamentosi - fie excipienti ai medicamentelor, fie chiar substanta activa;
- alergeni chimici intalniti in fabrici unde se prelucreaza lemnul, tesaturile, pielea textila etc.
Simptomele alergiei se pot asocia si cu prezenta altor afectiuni si, de aceea, este mai simplu sa cunoastem afectiunea asociata.
Alergiile respiratorii sunt printre cele mai frecvente si ele se asociaza cu: expunerea la frig, rinite, rinosinuzite, astm bronsic alergic.
In cazul expunerii la frig pot aparea dupa doar cateva minute urmatoarele simptome: roseata la nivelul pielii, senzatie de amorteala, stranut si chiar lacrimare intensa a ochilor, insotita uneori si de cefalee.
Daca ne raportam la rinita alergica produsa de orice tip de alergen, simptomele sunt: senzatie de nas infundat permanet fie o nara, fie ambele, rinoree apoasa clara, stranut in salve si mancarimi nazale ce mai poarta denumirea de prurit nazal.
Rinita si rinosinuzita se pot agrava in urma expunerii la frig sau la persoanele care lucreaza intr-un mediu toxic, dar pot fi intensificate si de o viroza respiratorie aparuta pe seama sistemului imunitar slabit.
Virozele respiratorii care includ, pe langa stranut, nas infundat sau nas care curge, si febra, frisoane, mialgii sau cefalee necesita un consult de specialitate.
In cazul astmului alergic, manifestarile pot fi sezoniere sau permanente, in functie de expunerea la alergenul cauzator, de varsta, dar si de severitatea afectiunii. Cu cat este mai vechi alergenul, cu atat reactiile de raspuns ale organismului sunt mai puternice si tratamentul trebuie initiat cat mai rapid.
Pentru depistarea si initierea tratamentului trebuie sa cunoastem simptomele astmului bronsic alergic: tuse, respiratie suieratoare (wheezing), ce poate trezi pacientul noaptea, dispnee (senzatie de sufocare), oboseala excesiva, cefalee, lipsa poftei de mancare, prurit ocular, otic sau chiar in cerul gurii.
Alergiile oculare se manifesta prin aparitia conjunctivitei la nivelul ambilor ochi sau, mai frecvent, la un singur ochi, sunt determinate de diversi factori iritanti precum: praful, vapori chimici, polen, produse cosmetice chiar si lentile de contact.
Se caracterizeaza prin inrosirea mucoasei conjunctivale, lacrimare intensa, senzatie de corp strain sau de mancarime, iar uneori, daca se suprainfecteaza, poate aparea si o secretie alb-galbuie, ce necesita tratament cu picaturi oftalmice care contin antibiotic.
Alergiile de la nivelul pielii, denumite si eczeme sau dermatite atopice, sunt cauzate de contactul direct cu substante ce sunt prezente in parfumuri, sapunuri, creme, dar si de fibrele unor tesaturi din imbracaminte, lenjerie de pat sau chiar de corp.
Nu este exclus ca unii oameni sa faca alergie la bijuterii precum la cele din aur, argint sau nichel. Manifestarile sunt tipice prin aparitia eruptiei la nivelul zonei de contact: brate, maini, gat, picioare, abdomen etc., cu senzatie de mancarime si roseata.
Uneori, pielea poate fi aspra, uscata si pot aparea si microleziuni cauzate de prurit sau chiar mici vezicule cu lichid clar, care se pot suprainfecta.
Urticaria este o alta afectiune ce poate coincide frecvent cu un anumit tip de alergie si care se manifesta prin aparitia unor placarde de diferite marimi la nivelul pielii, buzelor, nasului sau chiar la nivelul gurii.
Papulele sunt eritematoase si pruriginoase, ce palesc la apasare si care pot persista pana la 24 de ore, iar daca se intervine medicamentos, acestea dispar in cateva ore de la tratament.
Se pot remite si fara tratament, dar mai greu, in cateva zile si pot determina complicatii, devenind cronica daca dureaza mai mult de 6 sapatamani.
Principalele cauze ale aparitiei urticariei sunt: reactiile medicamentoase, aditivii alimentari, infectiile, transfuziile de sange si chiar intepaturile de insecte.
Alergiile alimentare apar imediat dupa ce ingerarea alimetului sau a fructului responsabil de reactia imuna.
Se manifesta prin senzatie de mancarime la nivelul gurii si faringelui, senzatie de greata sau "nod in gat", edem facial, diaree, iar in cazuri grave, edem glotic, cu sufocare si scaderea tensiunii arteriale, ce duce la soc anafilactic.
In teorie, se spune ca orice proteina alimentara poate cauza o reactie alergica, insa practic, principalii alergeni alimentari sunt: proteina laptelui de vaca, albusul si galbenusul de ou, morcovul, nucile, arahidele, pestele, kiwi, capsunile, caisele, telina, faina de grau, bananele si mierea de albine.
Cafeaua, cacao si scortisoara din prajituri sau din diverse bauturi pot cauza, de asemenea, alergii sub diverse forme.
Concluzii
Daca unele simptome apar in mod brusc, este recomandat sa va prezentati la medicul specialist pentru investigatii suplimentare.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.