Tipuri de gusa si cauzele aparitiei acesteia
Dr Alexandra-Elena Bolohan
Medic rezident medicina de familie
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi
Ce este gusa?
Gusa este o afectiune ce presupune cresterea in dimensiuni a glandei tiroide, care se poate mari uniform sau pe baza unuia sau mai multor noduli.
Gusa se poate asocia cu un nivel normal al hormonilor tiroidieni – eutiroidism sau cu niveluri anormale, respectiv cresterea (hipertiroidism) sau scaderea acestora (hipotiroidism).
Cuprins articol
Cum se manifesta?
Cel mai frecvent, persoanele cu gusa nu au semne clinice, in afara de o tumefiere la nivelul gatului, ea fiind descoperita uneori cu ocazia realizarii unui test imagistic pentru a depista alte afectiuni.
Alte semne si simptome ce pot fi depistate depind de modificarile functiei tiroidei, in ceea ce priveste secretia hormonala si de consecintele cresterii rapide in dimensiuni a glandei tiroidei (obstructionarea respiratiei).
Tiroida este o glanda endocrina situata in partea anterioara a gatului, sub marul lui Adam si produce hormoni ce moduleaza metabolismul, frecventa si ritmul cardiac, temperatura corporala, dispozitia si digestia.
Semnele si simptomele hipertiroidismului presupun scaderea in greutate neplanificata, sensibilitate crescuta la caldura cu transpiratie excesiva, fara cresterea temperaturii ambientale sau practicarea exercitiilor fizice, tremor, cresterea frecventei cardiace (tahicardie), iritabilitate, agitatie, nervozitate, cresterea tensiunii arteriale si a poftei de mancare, tulburari in ciclul de somn, slabiciune musculara, accentuarea peristaltismului intestinal, modificari ale ciclului menstrual.
Tabloul clinic al copiilor diagnosticati cu hipertiroidism includ modificari de comportament si crestere accelerata in inaltime.
Simptomatologia hipotiroidismului este caracterizata prin oboseala, constipatie, cresterea sensibilitatii la frig, scaderea frecventei cardiace (bradicardie), dereglarea ciclului menstrual, somnolenta, piele uscata, unghii casante, par fragil, depresie, slabiciune musculara, scaderea capacitatii de efort si tulburari de concentrare.
In situatia in care gusa creste in dimenisuni incat sa obstructioneze caile respiratorii, simptomele presupun tuse, dificultate de respiratie (dispnee), dificultate la inghitire (disfagie), raguseala (disfonie), respiratie suieratoare (wheezing) si sforait.
Cauze
Cauzele dezvoltarii gusei sunt reprezentate de:
Deficitul de Iod – element esential in producerea hormonilor tiroidieni, astfel cresterea in dimensiuni a gusei fiind o reactie la deficitul de Iod din dieta, glanda crescand in dimensiuni pentru a creste productia hormonala.
Aceasta reprezinta cea mai frecventa cauza la nivel mondial. Cantitatea necesara de Iod se obtine prin consumul de sare iodata, produse lactate, oua, peste (ton, cod) si fructe de mare;
Sarcina – gonadotropina corionica umana (Beta hCG), hormon caracteristic sarcinii, poate determina hiperfunctia glandei si cresterea usoara in volum a tiroidei;
Tiroidita – reprezinta inflamatia glandei tiroide, ce are drept cauze boli autoimune, infectii virale, bacteriene sau medicamentoase precum Amiordarona sau Litiu si se poate insoti de hipo sau hipertiroidism;
Noduli tiroidieni – cel mai frecvent necancerosi (benigni), unici sau multipli (gusa multinodulara) si pot fi determinati de dieta, mediul de trai, stilul de viata sau de catre mostenirea genetica,
Cancerul tiroidian, aproximativ 5% dintre nodulii tiroidieni depistati fiind maligni,
Boala Graves – afectiune autoimuna, caracterizata prin producerea de auto-anticorpi, care stimuleaza cresterea productiei de hormoni tiroidieni (hipertiroidism),
Boala Hashimoto – reprezinta, de asemenea, o boala autoimuna intalnita mai frecvent in randul persoanelor de sex feminin, caracterizata cel mai des prin hipotiroidism.
Factori de risc
Frecventa dezvoltarii gusei este de aproximativ 4 ori mai crescuta la femei, fata de barbati.
Aparitia acesteia este influentata, de asmemenea, de obezitate, sindrom metabolic, rezistenta la insulina si varsta, fiind mai frecvent depistata dupa 40 de ani.
Incidenta este crescuta si de istoricul personal de expunere la radiatii la nivelul capului si gatului sau de antecedente familiale de afectiuni tiroidiene.
Tipuri de gusa
Gusa poate fi clasificata in functie de tiparul de crestere pe care il adopta sau in functie de nivelurile de hormoni tiroidieni.
Dupa modul de crestere, gusa poate fi:
Difuza – caracterizata prin cresterea regulata in volum, ceea ce o face sa fie neteda la palpare,
Nodulara – la nivelul tiroidei fiind depistat palpator sau in urma explorarii imagistice a unei formatiuni solitare, ce poate avea continut solid sau lichidian,
Multinodulara – presupune existenta mai multor noduli, ce pot fi depistati, la fel ca in cazul gusei nodulare.
In functie de nivelurile hormonilor tiroidieni, gusa se clasifica in:
Toxica – cresterea in volum se asociaza cu productia prea multor hormoni tiroidieni (hipertiroidism),
Netoxica – desi glanda este crescuta in dimensiuni, nivelurile hormonale raman in intervalul normal (eutiroidism).
Diagnostic
Gusa este frecvent depistata cu ocazia unui examen clinic de rutina, palpator fiind depistata cresterea in dimensiuni, precum si prezenta nodulilor.
Ulterior sunt necesare teste suplimentare, precum testele functiei tiroidiene (TSH, T4, T3) si testul de anticorpi, realizate in urma prelevarii unei probe de sange, teste imagistice – ecografie, scintigrafie tiroidiana, explorare CT sau RMN si biopsie, prelevata in cazul suspectarii unui proces malign.
Tratament
Alegerea strategiei terapeutice este ghidata de dimensiunea glandei, tabloul clinic asociat si cauza aparitiei modificarilor.
Aceasta poate consta in supraveghere regulata la anumite intervale de timp, fara tratament medicamentos asociat, in cazul in care gusa este mica si nu asociaza manifestari clinice.
De asemenea, se poate administra terapie medicamentoasa cu rolul de substitutie a hormonilor tiroidieni sau medicamente antiinflamatorii, daca gusa este determinata de un proces inflamator.
O alta optiune o reprezinta terapia cu Iod radioactiv, ce distruge celulele tiroidiene cu scopul de a scadea dimensiunile glandei si a reduce productia hormonala, in hipertiroidism.
Ulterior, este necesara terapia de substitutie a hormonilor tiroidieni, ce se va administra toata viata, pentru a compensa functia glandei.
Interventia chirurgicala poate fi totala (tiroidectomie) sau subtotala, ce conserva o parte din functia tiroidei si se realizeaza daca glanda obstrueaza caile respiratorii, daca etiologia este neoplazica sau daca tratamentul medicamentos este ineficient.
In urma rezectiei, poate fi recomandat tratamentul de substitutie hormonala.
Concluzii
Glanda tiroida joaca un rol important in multe procese din organism, iar daca aceasta creste in dimensiuni, poate fi un semnal de alarma al dezvoltarii unei afectiuni. Daca depistati modificari la nivelul acesteia, este esential sa programati o consultatie la medic, pentru a diagnostica gusa si cauza.
Bibliografie
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/12625-goiter
https://www.webmd.com/women/understanding-goiter-basics
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/goiter/symptoms-causes/syc-20351829
https://www.health.com/goiter-overview-7553735
