Hipertiroidismul se refera la orice conditie in care are loc o supraproductie de hormoni tiroidienti in organism. Acesta este uneori mentionata ca tiroida hiperactiva.
Nivelul excesiv al hormonilor tiroidieni poate accelera metabolismul si poate creste riscul aparitiei a diverse probleme de sanatate, cum a fi bolile de inima, pierderea de masa osoasa si diverse probleme de sanatate in timpul unei sarcini.
Hormonii tiroidieni sunt produsi de glanda tiroida si stimuleaza metabolismul celulelor. Glanda tiroida este situata in partea de jos a gatului, sub marul lui Adam, in partea frontala a traheei. Are forma similara cu un fluture cu doua aripi (lobi), unite in partea din mijloc.
Glanda tiroida absoarbe in mod activ iodul din sange si il foloseste pentru productia de hormoni tiroidieni. Cei mai importanti hormoni tiroidieni sunt tiroxina (T4) si triiodotironina (T3), care reprezinta 99,9% respectiv 0.1% din hormonii tiroidieni.
Hormonul care are cel mai important efect asupra organismului este, de fapt, T3. O data ce este eliberata de glanda tiroida in sange, o mare cantitate de T4 se transforma in T3, hormon mult mai activ care afecteaza metabolismul celulelor.
Printre cauzele cel mai des intalnite ale hipertiroidismului sunt:
- boala Graves;
- adenomul functional si gusa multinodulara toxica;
- consumul excesiv de hormoni tiroidieni;
- secretia anomala de TSH;
- aportul excesiv de iod.
- Boala Graves - este de obicei provocata de o hiperactivitate generalizata a glandei tiroide, fiind cea mai frecventa cauza de hipertiroidism. In cazul acestei conditii, se diminueaza capacitatea glandei tiroide de a raspunde la controlul normal al glandei pituitare prin intermediul TSH.
Boala Graves este ereditara si este de pana la cinci ori mai frecent intalnita in randul femeilor decat al barbatilor. Aceasta este o conditie autoimuna caracterizata prin prezenta de imunoglobuline de stimulare tiroidiana (anticorpi STI), anticorpi tiroidienti perioxidaza (TPO) si de anticorpi ai receptorilor TSH.
Factorii declansatori ai bolii Graves sunt stresul, fumatul, radiatiile la nivelul gatului, medicamentele si organismele infectioase cum ar fi virusii.
- Adenomul functional si gusa multinodulara toxica - Pe masura ce o persoana inainteaza in varsta, la nivelul glandei tiroide se formeaza noduli. Acestia nu produc hormoni tiroidieni si nu necesita tratament.
Ocazional, exista posibilitatea ca unii noduli (mai ales cei care au dimensiuni marite - peste 3 centimetrii) sa produca hormoni in mod independent - acesta este nodul functional.
Daca este prezent mai mult decat un singur nodul functional, se va utiliza termenul de gusa multinodulara toxica. Nodulii tiroidieni pot fi usor detectati la radiografia asupra glandei tiroide.
- Consumul excesiv de hormoni tiroidieni - In cazul unora dintre persoanele bolnave exista posibilitatea ca in urma tratamentului de substitutie a hormonilor tiroidieni, din cauza lipsei investigatiilor, valorile acestora sa fie ridicate.
In alte situatii poate fi vorba despre abuzul de medicamente, in incercarea de a scadea in greutate, de exemplu. Acesti bolnavi pot fi diagnosticati in urma constatarii unei absorbtii scazute de iod radioactiv, in urma radiografiei tiroidiene.
- Secretia anormala de TSH - O tumora a glandei pituitare poate produce o secretie anormal de mare de TSH (hormon de stimulare tiroidiana). Acest lucru conduce la constatarea faptului ca glanda tiroida produce prea multi hormoni tiroidieni.
Conditia este foarte rara si poate fi asociata cu alte anomalii ale glandei pituitare. Pentru identificarea acestei tulburari, medicul endocrinolog va recomanda efectuarea de teste pentru a evalua eliberarea de TSH.
- Tiroidita (inflamarea glandei tiroide) - Inflamatia glandei tiroide poate sa apara dupa o afectiune virala, tiroidita subacuta. Aceasta conditie este asociata cu febra si dureri in gat la inghitire. Glanda tiroida este de asemenea, dureroasa la atingere.
Ar putea sa apara si inflamatia tiroidei, insotita de cresterea numarului de celule albe (cunoscuta sub numele de tiroidita limfocitara). In ambele conditii cantitatea de hormoni tiroidieni din sange este crescuta. Tiroidita limfocitara este cel mai frecvent intalnita dupa o sarcina si poate sa apara la pana la 8% dintre femei, dupa travaliu.
In aceste cazuri, faza de hipertiroidism poate dura intre 4 si 23 saptamani si este adesea urmata de hipotiroidism care ar putea fi mentinut pana la 6 luni. La majoritatea femeilor afectate, functia tiroidei revine la normal. Tiroidita poate fi diagnosticata in urma radiografiei glandei tiroide.
- Aportul excesiv de iod - Glanda tiroida foloseste iod pentru a produce hormoni tiroidieni. Excesul de iod poate provoca hipertiroidie. Hipertiroidismul indus de cantitatea ridicata de iod este de obicei observat in cazul persoanelor la care glanda tiroida nu functioneaza normal.
Anumite medicamente utilizate in tratamentul bolilor cardiovasculare contin o cantitate mare de iod si pot fi asociate cu tulburari ale functiei tiroidiene.
Hipertiroidismul poate mima alte probleme de sanatate, fapt ce ar putea face dificila diagnosticarea corecta. Acesta poate provoca o varietate de semne si simptome, inclusiv:
- pierderea brusca in greutate, chiar si atunci cand apetitul si dieta nu se modifica;
- batai rapide ale inimii (tahicardie) - de obicei peste 100 de batai pe minut;
- batai neregulate ale inimii (aritmie) sau palpitatii;
- cresterea poftei de mancare;
- nervozitate, anxietate si iritabilitate;
- tremor - de obicei tremura mainile si degetele;
- transpiratie;
- modificari ale menstruatiei;
- sensibilitate crescuta la caldura;
- modificarea tranzitului intestinal, miscari intestinale frecvente;
- marirea glandei tiroide sub forma unei guse, la baza gatului;
- oboseala si slabiciune musculara;
Este posibil ca la adultii mai in varsta, semnele si simptomele sa fie mai subtile (ritm cardiac crescut, intoleranta la caldura si tendinta de a obosi in timpul activitatilor obisnuite).
Medicamentele numite beta-blocante care sunt utilizate pentru tratarea hipertenisunii arteriale, dar si a altor conditii, pot masca multe dintre semnele de hipertiroidism.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.