Tot ce trebuie stiut despre urticaria la copii

Actualizat: 07 Martie 2022
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Cora Balaban-Popa
Consultant medical:

Dr. Cora Balaban-Popa
Medic specialist neonatolog

Spitalul Municipal Campina

Ce este urticaria


Urticaria este o afectiune dermatologica caracterizata prin eruptii cutanate care apar la nivelul pielii. Acestea sunt adesea rosii sau de culoarea pielii, sunt insotite de inflamatie, dar si de mancarime. Urticarea este o afectiune foarte frecventa la copiii mici, iar intelegerea ei este esentiala.

Urticaria este una dintre cele mai frecvente afectiuni ale pielii, afectand aproximativ 20% dintre oameni la un moment dat in timpul vietii lor. Urticaria se poate dezvolta la orice varsta, dar conform cercetarilor de specialitate, copiii mici cu alergii sunt cei mai sensibili si predispusi sa o dezvolte.

Eruptiile cutanate asociate urticariei variaza ca forma si dimensiune si se pot dezvolta oriunde la nivelul corpului. Ele pot sa apara pe dimensiuni mai mari sau mai mici si provoaca mancarimi sau senzatie de disconfort. Eruptiile se estompeaza de obicei in 24 de ore, dar aspectul pielii poate fi aspru, cu escoriatii si chiar sangerari din cauza scarpinatului. Urticaria este, de obicei, tratabila la domiciliu.
Acest articol are ca scop prezentarea unor informatii esentiale despre urticarie la copii, incluzand detalii despre cauze, tipuri, optiuni de tratament si de preventie.

Care sunt cauzele?

Urticaria este o afectiune a pielii ce poate fi acuta sau cronica. In cazul urticariei acute eruptiile cutanate sunt temporare, in timp ce in cazul urticariei cronice eruptiile cutanate persista perioade mai lungi de timp.

Exista trei cauze principale ale urticariei, acestea fiind reprezentate de:
• Reactii alergice;
• Declansatori fizici;
• Afectiuni medicale.

In cazul copiilor mici, eruptiile cutanate asociate urticariei acute pot rezulta in urma unor factori cauzali, precum infectii, presiuni asupra pielii, consumul unor anumite alimente, administrarea unor anumite medicamente, expunerea la anumiti alergeni etc. In cazuri rare, chiar si expunerea la apa sau la lumina solara poate provoca urticarie.

Cauzele infectioase, inclusiv infectiile virale si bacteriene, sunt responsabile pentru peste 40% din cazurile de urticarie acuta. Infectia este cea mai frecventa cauza a urticariei acute la copiii mici. Urticaria cronica apare in general atunci cand copilul are un teren atopic. Acest lucru se refera la o trasatura genetica ce creste sensibilitatea sistemului imunitar, facandu-i pe cei cu aceasta trasatura mai susceptibili la a dezvolta alergii.

Tipuri

Dupa cum a fost mentionat si anterior, exista doua tipuri principale de urticarie. Acestea sunt reprezentate de urticaria acuta si de urticaria cronica. Tipul depinde de durata simptomelor. Urticaria acuta dispare, de obicei, in 6 saptamani, in timp ce urticaria cronica persista mai mult de aceasta perioada.

In cadrul urticariei cronice se pot dezvolta alte doua tipuri: spontana si provocata. Urticaria cronica spontana nu are un declansator cunoscut, in timp ce urticaria cronica provocata are la baza anumiti declansatori specifici care provoaca simptomele, cum ar fi aerul rece. Chiar daca simptomele pot persista mai mult de 6 saptamani, trebuie stiut ca pentru aproximativ 50% din oameni afectiunea va disparea de la sine in decurs de un an.

Optiuni de tratament

In cele ma multe cazuri, cea mai buna optiune de tratament a urticariei este chiar la domiciliu. Terapiile pot include produse medicamentoase, cum ar fi medicamentele antihistaminice si antiinflamatoare, dar si diferite remedii nemedicamentoase.

Remediile ce pot fi realizate la domiciliu si care pot ameliora senzatia de mancarime produsa de urticarie sunt diverse, iar cateva exemple sunt reprezentate de:
• Utilizarea de haine largi realizate din bumbac;
• Evitarea temperaturilor deosebit de calde sau reci;
• Utilizarea de creme hidratante pe zonele pruriginoase, cu mentiunea ca aceste creme nu trebuie sa contina parfumuri;
• Folosirea de comprese reci;
• Imbaierea in apa cu o temperatura confortabila, dar cat mai scazuta.

Daca manifestarile persista sau reapar in mod regulat, medicul poate apela la alte variante de tratament. Astfel, acesta poate prescrie forme mai puternice de antihistaminice, medicamente cu steroizi sau creme cu mentol. De asemenea, daca simptomele urticariei sunt severe si indica un soc anafilactic, medicul intervine rapid prin administrarea de epinefrina sau adrenalina si apelarea serviciului de urgenta.

Persoanele predispuse la soc anafilactic pot avea la indemana stilouri preumplute cu adrenalina, acestea fiind practic niste injectii care pot fi administrate rapid in cazul reactiilor alergice si care pot salva viata.

Profilaxie

Respectarea unor masuri de prevenire poate reduce sansele de aparitie sau de agravare a urticariei. Declansatorii sunt factori care provoaca cresterea nivelului de histamina de la nivelul pielii, precum si a altor substante chimice similare. Prevenirea urticariei este mai usoara atunci cand declansatorul este clar, deoarece o persoana poate sti ce sa evite.

Factorii declansatori frecventi ai urticariei sunt reprezentati de infectii virale, cum ar fi raceala, infectii bacteriene, cum ar fi cea cu streptococ si infectii ale tractului urinar. De asemenea, consumul unor alimente sau bauturi poate fi factor determinant al urticariei. De exemplu, produsele alimentare ce contin nuci sau oua pot provoca reactii alergice si urticarie. Intepaturile sau muscaturile de insecte pot avea acelasi efect. Chiar si administrarea unor medicamente, cum ar fi penicilina sau aspirina, ar putea duce la eruptii cutanate de tip urticarie. Expunerea la latex, polen, anumite plante, aer rece, transpiratie, par de animal si anumite materiale textile ar putea reprezenta motivul instalarii urticariei.

Daca factorul declansator este neclar, cel mai bine este ca persoana in cauza sa incerce sa elimine posibilii factori si sa observe daca simptomele dispar sau se amelioreaza. De asemenea, urmarirea momentului in care urticaria debuteaza poate ajuta la detectarea factorului cauzal. Chiar si stresul poate declansa dezvoltarea urticariei, asa ca se recomanda reducerea nivelului acestuia cat mai mult posibil.

Cand este necesara vizita la medic?

Cel mai frecvent urticaria dispare in aproximativ 24 de ore. Totusi, aceasta poate dura peste sase saptamani, asa ca persistenta ei ar trebui sa trimita persoana in cauza la medic. In cazul in care vizita la medic va fi realizata dupa o programare prealabila, se recomanda fotografierea eruptiilor cutanate. Acest lucru se datoreaza faptului ca aceste eruptii cutanate se pot estompa pana la data programarii.

Daca urticaria dispare, dar continua sa reapara dupa un anumit timp, copilul in cauza poate avea o alergie. Medicul poate face diferite teste pentru a evalua care ar putea fi alergenul declansator.

Angioedemul este o afectiune care poate provoca simptome similare cu cele ale urticariei. Cu toate acestea, manifestarile sale sunt mai severe, edemul are loc sub piele si este insotit de probleme de respiratie si chiar pierdere a starii de constienta. Daca gatul, gura, buzele sau limba se umfla sau copilul se straduieste sa vorbeasca sau sa respire, vizita la medic este absolut necesara si trebuie solicitata imediat asistenta medicala. Toate aceste ultime manifestari pot indica spre o reactie alergica severa, iar interventia prompta este absolut necesara.

Bibliografie:
10 ways to get relief from chronic hives. (n.d.).
https://www.aad.org/public/diseases/a-z/hives-chronic-relief
Chad, Z. (2001). Allergies in children.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/labs/pmc/articles/PMC2805592/
Dabija, D., et al. (2021). Chronic urticaria.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK555910/
Hives. (2018).
https://acaai.org/allergies/allergic-conditions/skin-allergy/hives/
Shin, M., et al. (2017). Prevalence and causes of childhood urticaria.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5352569/
Vethachalam, S., et al. (2021). Contact urticaria.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK549890/


Citeste si despre:

Reactiile alergice la iedera salbatica, stejarul salbatic si otetarul salbatic Alergia la frig Alergiile la medicamente Bolile alergice la varstnici Alergia la soia Inceperea noului an scolar: 3 recomandari pentru gestionarea stresului copiilor Primul ajutor in cazul reactiilor alergice Alergiile solare Varicela - varsat de vant (infectie contagioasa) Intolerante alimentare versus alergii alimentare Intoleranta alimentara - boala ascunsa declansata de alimentele preferate