Rolul kinetoterapiei in tratarea durerilor lombare cronice

Ce este durerea lombara?

Durerea lombara este una dintre cele mai frecvente afectiuni ale sistemului musculo-scheletal si se considera ca mai mult de jumatate din populatie are o durere lombara intr-un moment al vietii.

Chiar daca este o problema comuna, ea poate afecta semnificativ calitatea vietii.

Durerea lombara cronica se defineste ca o durere in regiunea lombara ce este prezenta pe o perioada mai mare de trei luni de zile.

Cauzele aparitiei ei sunt multiple si pot include factori degenerativi, mecanici, traumatisme sau chiar prezenta unor tulburari sistemice si psihiatrice.

Durerea lombara este considerata ca fiind cauza cea mai frecventa de limitare a activitatii cotidiene a adultului tanar sau de varsta mijlocie, dar si a batranilor.

De asemenea, prezenta durerii lombare este una din cauzele cele mai frecvente pentru care lumea apeleaza la un consult medical.

De retinut ca durerea lombara care are o cauza mecanica si degenerativa este una cu un debut acut si care se amelioreaza in repaus, pe cand durerea care nu are o cauza mecanica (efort) este prezenta si in repaus.

Asadar, putem spune ca durerea lombara este o problema la nivel global, afectand milioane de persoane.

Este necesar un diagnostic corect al acesteia, cauzele fiind numeroase.

Cateva situatii care produc durere lombara ar fi: hernia de disc, spondilolistezisul, stenoza de canal vertebral, boala artrozica, anomalii posturale, etc.

Factori de risc

Durerea lombara cronica poate fi cauzata de o varietate de factori, precum postura incorecta, varsta, greutatea corporala, traumatismele anterioare, inactivitatea fizica, dar si suprasolicitarea fizica.

Varsta

Pe masura ce inaintam in varsta, structurile coloanei vertebrale urmeaza si ele cursul natural al procesului de imbatranire si astfel apar modificari.

De exemplu, nucleul pulpos este o structura de consistenta gelatinoasa care se afla la nielul fiecarui disc intervertebral.

Acest nucleu pulpos are rolul de a absorbi socurile si de a contribui la mobilitatea coloanei vertebrale. In timp el isi pierde capacitatea de recuperare devenind mai rigid.

Greutatea corporala

Kilogramele in plus pun presiune suplimentara pe coloana lombara.

Aceasta este constant expusa la presiunea data atat de greutate, cat si de miscarile din viata de zi cu zi.

Totodata, cand exista un plus de kilograme, are loc o slabire a musculaturii abdominale, dar si a musculaturii spatelui.

Cand abdomenul este prea extins, se produce si o schimbare a posturii prin accentuarea lordozei lombare.

Traumatismele

Traumatismele suferite sunt variate.

Contributia lor e data de severitatea leziunii, dar si de raspunsul organismului in timp vindecarii.

Cateva tipuri de traumatisme care pot influenta prezenta si persistenta durerii lombare cronice ar fi: fracturile vertebrale, leziunile musculare, ligamentare si la nivelul tendoanelor.

Inactivitatea si suprasolicitarea fizica

Durerea lombara cronica poate fi data si de musculatura stabilizatoare a trunchiului care nu este suficient de dezvoltata.

Muschii reprezinta elementul motor al miscarii, iar prin kinetoterapie se poate creste forta si rezistenta lor.

Un stil de viata sedentar in care muschii nu sunt suficient de tonifiati, poate contribui la instalarea lombalgiei.

Totodata, suprasolicitarea poate contribui la intinderea musculara si la dezvoltarea contracturilor musculare.

Cauze

Exista o serie de patologii care pot da o durere lombara cronica.

Din acest motiv pentru a putea pune un diagnosticcorect este necesara consultatia medicala la un medic ce se ocupa cu patologii de acest fel.

In principiu, in cazul in care nu este necesara o interventie chirurgicala, medicul care trateaza conservator aceste dureri este cel de Medicina Fizica si de Reabilitare.

Principalele cauze ale durerii lombare cronice pot fi cu mai multe etiopatogenii.

Astfel, daca e vorba de cauze degenerative si mecanice amintim boala artozica, tasarea vertebrala, listezisul, anomalii posturale.

In cazul bolilor reumatismale inflamatorii amintim: spondiloartrita anchilozanta, poliartrita reumatoida.

Totodata, durerea poate fi data de o cauza infectioasa, chiar daca sunt considerate rare, ele se pot intalni in practica si astfel aminim aici discita si osteomielita.

De asemenea, poate exista o durere viscerala, la distanta, dar care sa se manifeste ca o durere lombara. Aici ne putem gandi la afectiuni din sfera genito-urinara, gastroenterologica sau renala.

Mobilitatea coloanei lombare

Miscarile pe care le putem realiza cu trunchiul sunt urmatoarele: flexie, (deplasare in plan anterior), adica aplecarea inainte, extensie (deplasare in plan posterior), inclinare laterala dreapta/stanga si rotatie de trunchi.

Exista persoane care pot avea o flexie excelenta si care, de-a lungul timpului, se pierde treptat. Aceasta pierdere a mobilitatii poate contibui la modificari degenerative precoce si la instalarea leziunilor la nivelul coloanei.

Ce este kinetoterapia?

Kinetoterapia este o forma de terapie care se concentreaza pe utilizarea exercitiilor fizice cu scopul de a mentine forma fizica si de a reduce anumite deficiente functionale.

Medicul de Medicina Fizica si de Reabilitare este cel responsabil de stabilirea unui diagnostic si intocmirea planului de recuperare cu obiectivele dorite in functie de fiecare pacient.

Kinetoterapeul este cel care poate adapta exercitiile prescrise in functie de progresul pacientului si care poate sugera ajustari in caz de necesitate.

La randul sau, kinetoterapeutul trebuie sa faca o evaluare motrica in care sa observe restantul functional al pacientului.

Obiectivele principale ale kinetoterapiei in cazul durerilor lombare cronice sunt urmatoarele: reducerea durerii, relaxarea, corectarea posturii si aliniamentului, cresterea fortei musculare si a rezistentei, dar si a coordonarii si controlului motor.

Beneficiile kinetoterapiei

Reducerea durerii: Unul dintre cele mai semnificative beneficii ale kinetoterapiei este reducerea durerii lombare prin relaxarea muschilor tensionati si prin imbunatatirea circulatiei sanguine locale.

Relaxarea: cuprinde metode care contribuie la decontracturarea grupelor musculare. Prin relaxare intelegem un proces de linistire. Exista cateva metode mai folosite in practica de relaxare precum metoda Jacobson si Schultz.

Prin metoda Jacobson pacientul indentifica starile de tensiune in opozitie cu cele de relaxare. In cadrul metodei Schultz pacientul trebuie sa isi concentreze atentia catre partile corpului si sa constientizeze propria greutate corporala.

Corectarea posturii: Postura incorecta este un factor major care contribuie la durerile lombare. Pacientul trebuie sa invete cum sa adopte o postura corecta in diferitele sale activitati din timpul zilei (munca la birou, sezutul la masa, mersul pe jos, etc.).

Cresterea fortei musculare: Durerea lombara cronca este deseori cauzata de slabiciunea muschilor ce sustin coloana vertebrala, cum ar fi muschii abdominali si paravertebrali.

Cauzele care duc la slabiciune musculara pot si date de imobilizare prelungita, sedentarism sau de scaderea utilizarii unui grup muscular. Kinetoterapie poate include exercitii specifice pentru tonifierea acestor muschi.

Cresterea mobilitatii: Limitarea miscarilor este data de articulatie, dar si de structurile din jurul acesteia: ligamente, tendoane, muschi, fascie. Pentru refacerea mobilitatii articulare se poate utiliza strechingul (intinderea) sau mobilizarile. Prin streching intelegem alungirea unui tesut moale scurtat patologic. El este de mai multe tipuri.

Prevenirea recidivelor: Unul dintre cele mai importante obiective ale kinetoterapiei este prevenirea recidivelor durerii lombare. Kinetoterapeutul va lucra cu pacientul pentru a-l invata exercitii de tonifiere si de stretching pe termen lung, pe care le poate executa si la domiciliu

In cazul durerilor lombare cronice, kinetoterapia nu este intodeauna suficienta de una singura. In functie de diagnosticul fiecaruia, pot fi recomandate de catre medicul care emite planul de tratament si alte proceduri.

Printre ele se numara: electroterapia, masajul si chiar consilierea psihologica.

Toate acestea pot imbunatati procesul de recuperare.

Sfaturi la domiciliu

Exista o serie de masuri pe care noi le putem lua pentru a intarzia aparitia unei dureri la nivel lombar.

In primul rand, este important patul in care dormim. Patul trebuie sa aiba o inaltime potrivita care sa permina ca genunchii sa fie la 90 grade atunci cand stam la marginea lui.

Se considera ca suprafata patului trebuie sa fie cat mai tare si corpul sa nu se afunde in saltea.

Coboratul din pat trebuie facut si el cu grija. Executarea corecta a acestei miscari poate preveni accidentarile sau traumatismele prin cadere date de ameteli. Pasii pentru coborarea corecta din pat sunt urmatorii: din pozitia intins pe spate, ne vom roti pe o parte si vom indoi genunchii.

Apoi, ne sprijinim pe brat si ne ajutam cu bratul sa ne ridicam trunchiul sus de pe saltea.

Ulterior, aducem membrele inferioare la marginea patului si le lasam sa coboare in afara. Aceasta tehnica se numeste “tehnica rotirii in bloc”.

Atunci cand am ajuns la marginea patului trebuie sa mentinem pozitia cateva secunde pentru a permite corpului sa se adapteze schimbarii si pentru a evita hipotensiunea ortostatica.

Pe langa patul in care dormim, pozitia de la masa cand mancam sau cea de la birou trebuie sa fie una potrivita nevoilor noastre.

Scaunul pe care stam trebuie sa fie unul cu sezutul cel putin la inaltimea genunchilor.

Se recomanda alternarea statului pe scaun cu plimbari sau cateva exercitii de intindere.

In general, se recomanda sa nu stam mai mult de 30-60 minute fara a face o pauza ulterior.

Astfel, regula cel mai des folosita este ca pentru fiecare 30-60 minute de stat, miscat-te timp de minim 5-10 minute.

Postura corecta este una cu spatele sprijinit de spatarul scaunului si cu talpile pe podea.

Se pot folosi o serie de echipamente si dispozitive de asistare pentru ridicarea unui obiect pentru a evita aplecarea sau intinderea dupa obiecte asezate la inaltime.

Printre sporturile de intretinere recomandate se pot recomanda inotul, ciclisumul, plimbatul nordic.

In cazul primelor doua este necesara practicarea corecta. In cazul inotului, pot aparea dureri de coloana cervicala si lombara daca mentinem capul ridicat cand efectuam inot recreativ in stilul bras.

Tensiunile din zona cervicala pe care le cream cand tinem capul ridical, vor duce si la dezechilibru lombar cu hiperlordozare.

De asemenea, o pozitie incorecta pe bicicleta, in care avem un ghidon sau un scaun neajustat, poate contibui la curbarea excesiva a coloanei.

Saua trebuie reglata la o inaltime care sa permita flexia genunchiului.

O tehnica corecta este esentiala pentru evitarea problemelor.

Concluzie

Kinetoterapia poate fi o solutie eficienta ce vine in ajutorul pacientilor cu dureri lombare cronice.

Atunci cand este integrata intr-un plan terapeutic personalizat, format dintr-o combinatie de exercitii fizice personalizate in functie de fiecare in parte, asociat cu alte forme de terapie, durerea lombara poate fi redusa si chiar prevenita.

Bibliografie
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/7936-lower-back-pain
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25599350/