In ultimul tratat de patologie a sanului (Rosen, 2001) este discutat doar termenul clasic de mastoza fibrochistica care este explicat ca o hiperplazie (tipica sau atipica) a epiteliului ductal si lobular in contextul unei modificari fibro-chistice a tesutului mamar. In cazul in care este vorba de hiperplazie atipica, procesul proliferativ respectiv este definit ca o stare precanceroasa; carcinomul este tratat la neoplazii maligne, nu la stari precanceroase; este recunoscuta existenta unor stari border-line (de limita) intre hiperplazia atipica si carcinomul in situ.
Hiperplazia reprezinta cresterea numarului de celule epiteliale ductale sau lobulare, celule care pot sau nu sa prezinte atipii si pierderea de ansamblu a orientarii apico-bazale. Cea ma frecventa este hiperplazia ductala fara atipii; daca procesul este marcat este denumit hiperplazie florida sau papilomatoza.
Toate modificarile proliferative ale tesutului mamar au un risc crescut pentru dezvoltarea ulterioara a cancerului mamar, dar acest risc este diferit in functie de tipul de proliferare; desi majoritatea carcinoamelor dupa biopsia sanului benigna cu modificari proliferative survine la cele care au prezentat hiperplazie tipica, un risc relativ mai mare este asociat cu hiperplazia atipica.
Riscul fata de populatia generala este in functie de tipul procesului care afecteaza sanul, urmatorul (Rosen, 2001):
1. Tumorile vegetante intracanaliculare (papilomul intracanalicular)
Papilomul intracanalicular este rezultatul proliferarii epiteliale intracanaliculare.
Macroscopic sunt reprezentate de vegetatii intracanaliculare de cativa mm, de culoare rosie, multiramificate, dezvoltate in epiteliul canalelor galactofore, localizate in centrul glandei si subareolar; canalele sunt largite si contin secretie bruna, avand insa peretele suplu.
Microscopic: axul conjunctivo-vascular este acoperit de epiteliu cilindric (papilom); la periferie exista alterari hiperplastice, arii focale de hemoragie si necroza. Pot adaposti hiperplazii atipice si carcinom ductal in situ; daca epiteliul devine strat dublu celular cu celule columnare devine carcinom neinvaziv papilar.
Clinic:
- este frecvent la femei cu varste cuprinse intre 30-50 ani
- sunt prezente scurgeri sanguinolente pe perioade lungi de timp de la nivelul sanului
- tumora mica, rotunda, perimamelonara ce nu adera la piele
- tractiunea de mamelon mobilizeaza tumora (legata de canalul galactofor)
- la presiune apare scurgerea sanguinolenta
- nu exista adenopatie satelita.
Paraclinic: examen citologic din secretie mamara si galactografie
Tratament : tratamentul chirurgical al tumorii (sectorectomia) cu examen histopatologic
2. Adenomul de mamelon
Este o leziune asemanatoare papilomului intraductal la nivelul mamelonului sau tesutul adiacent ampulei ductale. Caracteristica este hiperpalzia epiteliala cu pseudoinvazia stromei dense. Tratamentul consta in sectorectomie cu examen histopatologic.
3. Adenomul ductal (adenoza nodulara)
Este o leziune asemanatoare papilomului.
Histopatologic apare ca o leziune epiteliala de scleroza; tesutul fibros dens din jurul unor celule epiteliale poate apare ca pseudoinvaziv ceea ce duce la confuzia cu un carcinom. Tratamentul este de asemenea tratamentul chirurgical al tumorii (sectorectomia) cu examen histopatologic.
4. Mastita cu plasmocite
Este o afectiune rara, ce se presupune ca ar fi o reactie de corp strain la un element chimic din secretia mamara.
Macroscopic: tumora galben-bruna cu un continut purulent
Microscopic: tesutul glandular si interstitial este infiltrat cu plasmocite
Clinic:
- apare la femei de 30-40 de ani, la cativa ani dupa o perioada de alaptare
- prezinta un aspect de proces inflamator ce poate fi localizat sau extins la toata glanda
- apare ca o tumoare neregulata, rau delimitata, nedureroasa, ce poate retracta mamelonul
- la presiune apare o secretie purulenta
- ganglionii axilari pot avea caracter inflamator - adenopatie.
Tratamentul consta in sectorectomia cu examen histopatologic, urmata de tratamentul chirurgical al tumorii (mamectomie simpla) dupa confirmarea diagnosticului.
|
risc x 1 |
adenoza altfel decat scleroasa ectazie ductala fibroadenom simplu chisturi mastita hiperplazie fara atipie metaplazie apocrina simpla |
| risc x 1.5-2 | fibroadenom complex hiperplazie florida fara atipii adenoza scleroasa |
| risc x 4 | hiperplazie ductala atipica hiperplazie lobulara atipica |
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.