Pecetea lui Solomon este oplanta din familia Liliaceae, care creste in Europa si Asia. In Romania segaseste in padurile de foioase, tufarisuri, de la campie pana in zonelemontane, dar poate fi cultivata cu succes in gradina, in zone mai umbroase.Planta creste inalta de pana la 50 de cm, are in pamant un rizom carnos, dincare pleaca tulpinile aeriene. Are tendinta de a creste in colonii. Tulpinaeste neramificata, arcuita sub greutatea florilor. Frunzele cresc infasurate petulpina, sunt ovale, verzi uneori cu dungi alburii pe margini si la varfuri,acoperite de perisori pe partea inferioara. Florile apar la subsuara frunzelor,sunt albe si au forma de clopotei, raspandesc un miros dulceag si infloresc inlunile aprilie si mai. toamna se formeaza fructele, care sunt bace, ovale,albastru-negricioase. Pecetea lui Solomon contine urmatoarele principiiactive: glucozizi, taninuri, saruriminerale. Principalele proprietati: astringent, antidot al otravurilor vegetalesau intoxicatii cu metale grele, antiinflamator, hemolitic, antiexematos,antireumatic, purgativ, vomitiv, revulsiv. In scop fitoterapeutic sunt folositerizomul si radacina, care trebuie recoltate in octombrie.
Uz intern:
- enurezis, hernie, hipermenoree, intoxicatii in specialcu metale grele sub forma de tinctura, infuzie.
Uz extern:
- abcese, afte, contuzii,degeraturi, echimoze, eczeme, furuncule, panaritiu, pete pe piele, pistrui,podagra, reumatism, tromboflebita, varice sub forma de tinctura, bai cu rizommaruntit, unguent, cataplasma, comprese cu infuzie.
Efecte adverse:
- Consumul fructelor determinairitatii gastro-intestinale si hemoliza.