Nortriptilina, drajeuri

Informatii prospect Nortriptilina, drajeuri

Compozitie
1 drajeu contine 10 mg clorhidrat de nortriptilina.

Actiune terapeutica
Antidepresiv triciclic cu proprietati sedative si antianxioase; anticolinergic periferic si central.

Indicatii
Tratament simptomatic al starilor depresive; este de ales in depresiile endogene si atunci cand manifestarile depresive sunt insotite de anxietate (de ex. simptome de sevraj la alcoolici).

Doze si mod de administrare
Oral: adulti: in spital 70-100 mg/zi (in 2-4 prize), se poate creste cu 25 mg la fiecare 2-7 zile, pana la cel mult 150 mg; in ambulator se incepe cu 20 mg/zi crescand treptat cu cate 10 mg, dupa nevoie; doza uzuala este de 20-40 mg/zi. Adolescenti si batrani: 30-50 mg/zi. Stabilirea dozelor se face sub supraveghere medicala.

Contraindicatii
Glaucom cu unghi ingust, adenom de prostata si retentie urinara, miastenie, hipotensiune arteriala, insuficienta cardiaca, infarct miocardic recent, aritmii, tulburari de conducere la nivelul inimii, boli hepatice grave, psihoza maniacala si la persoanele cu alergie la nortriptilina si antidepresive triciclice, schizofrenie, copii sub 6 ani.

Masuri de precautie
Prudenta la hipertiroidieni (risc crescut de aritmii), la epileptici (favorizeaza convulsiile), prudenta la batrani. Se recomanda ca tratamentul sa fie intrerupt cu cateva zile inaintea interventiilor chirurgicale.Sarcina si alaptare: nu se administreaza in sarcina (in special in primul trimestru de sarcina) si se va evita in timpul alaptarii. Efecte asupra capacitatii de conducere auto sau de exploatare a altor masini: prudenta in tratamentul ambulator, deoarece nortriptilina diminueaza performantele psihomotorii ale bolnavului.

Reactii adverse
Uneori sedare excesiva, somnolenta, oboseala sau iritatie si insomnie, ameteli, tremor, tulburari usoare de coordonare motorie, sudoratie, uscaciunea gurii, constipatie, dificultate in mictiune, tulburari de vedere prin deficit de acomodare, tahicardie, palpitatii, hipotensiune arteriala (la doze mari); rareori febra, eruptii cutanate, caderea parului, tinitus, tumefactia sanilor, galactoree, reactii extrapiramidale sau convulsii (doze mari), nevrita periferica; foarte rar icter colestatic, agranulocitoza. Tratamentul antidepresiv impune supraveghere datorita riscului suicidar crescut (prin dezinhibitie psihomotorie) sau posibilitati de inversare rapida a dispozitiei (episod maniacal). Anumite psihoze (schizofrenie, paranoia) pot fi agravate. intreruperea tratamentului prelungit este urmata uneori de insomnie, iritabilitate, transpiratie, greata, cefalee, stare de rau.