Membrana fibroasa, transparenta, care separa conductul auditiv extrem, de casuta timpanului (cavitatea urechii medii care contine oscioarele) si transmite vibratiile sonore oscioarelor.
Structura - timpanul se examineaza cu usurinta prin otoscopie, cu ajutorul unui specul (mic instrument in forma de palnie, dotat cu un sistem de iluminare). Modificarile constatate (inrosire, bombare, perforatie) rezulta de cele mai multe ori dintr-o otita (inflamatie a urechii medii). Uneori poate fi depistat un colesteatom (tumora benigna), timpanometria (studiul variatiilor presiunii casutei timpanului) permite sa se diagnosticheze o fractura sau o luxatie a oscioarelor, ori o otita seroasa.
Sinonim: timpan.