Afectiune neurologica cronica rara caracterizata prin existenta unor ticuri, insotite sau nu de coprolalie (emisia de cuvinte murdare) si de ecolalie (repetarea unor frdgmente de cuvinte sau de fraze). Originea sindromului lui Gilles de La Tourette este inca prost cunoscuta; ea ar fi o hiperactivitate a sistemelor dopaminergice. Caracterul familial al bolii nu este exceptional.
Ticurile apar in mod obisnuit intre 2 si 10 ani, cu o neta predominanta la sexul masculin. Ele se repeta adesea in salve care le confera o aparenta de ritmicitate, si pot afecta majoritatea muschilorscheletului. Faptul ca ele pot fi controlate prin vointa le deosebeste de alte miscari anormale.
Tratamentul este bazat pe neuroleptice care vindeca pana la 80% din cazuri. Sinonim: boala a ticurilor, Gilles de La Tourette (sindrom al lui).