De ce femeile au risc sporit de Alzheimer?

Generalitati

Studiile recente arata ca femeile au risc dublu de Alzheimer comparativ cu barbatii, iar histerectomia precoce creste si mai mult pericolul de a face aceasta boala.

Specialistii spun ca diferentele de structura de la nivelul creierului feminin comparativ cu creierul masculin, la care se adauga si fluctuatiile hormonale ce afecteaza productia de substante implicate in starile emotionale de la nivelul creierului, sunt de vina pentru riscul mai mare al femeilor de a face afectiunea.

Creierul feminin versus creierul masculin

Cercetarile neurologice recente arata ca diferentele dintre sinapse (felul in care neuronii sunt interconectati) si substantele care ajuta la trasmiterea informatiei (neurotransmitatorii) sunt vizibile microscopic si denota o legatura speciala privind sexul feminin comparativ cu cel masculin.

Diferentele nu vin doar din deosebirile de la nivelul hipotalamusului, parte a creierului care controleaza foamea, setea, emotiile si instinctele sexuale. Si alte structuri ale creierului sunt diferite intre femei si barbati. Mai exact, savantii de la Harvard au descoperit ca parti din lobul frontal, responsabile cu luarea de decizii si cu rezolvarea problemelor aparute spontan, sunt mai mari in cazul femeilor, la fel si cortexul limbic, care regleaza emotiile.

De asemenea, partea creierului care ne ajuta la memoria pe termen scurt si la orientarea in spatiu este considerabil mai mare la femei, fapt surprinzator, avand in vedere reputatia proasta a femeilor cand vine vorba de interpretarea unei harti.

Barbatii au, in schimb, cortexul parietal mai dezvoltat, adica zona care proceseaza semnalele primite de la organele de simt si care este implicata in perceptia spatiala, la fel si regiunea care determina comportamentul sexual si social. Aceste diferente sunt foarte mari, avand in vedere ca, potrivit specialistului Larry Cahill, de la Centrul de Neurologie al Universitatii din California, Irvine, simplul fapt ca o structura celulara variaza ca marime sugereaza o diferenta in functionarea respectivului organ, ori, in cazul creierului feminin si al celui masculin, diferentele sunt mai mari de atat.

Frecventa afectiunilor neurologice este diferita in functie de sex

De asemenea, diferentele dintre cele doua tipuri de creiere ofera explicatii si pentru frecventa diferita, in functie de sex, a afectiunilor neurologice versus tulburari emotionale. Femeile sunt diagnosticate cu depresie de doua ori mai des decat barbatii, fapt corelat cu nivelul de serotonina mai redus din creier. In schimb, barbatii sufera in numar mai mare de autism, sindromul Tourette, dislexie, deficit de atentie si schizofrenie.

Pe de alta parte, prof.dr. Glenda Gillies, specialist in farmacologie neuroendocrina la Spitalul Imperial „College London” sustine ca efectul hormonilor sexuali asupra creierului nu trebuie neglijat. Cercetarile conduse de prof. dr. Glenda Gillies arata ca femeile au un risc sporit de Alzheimer dupa menopauza.

Estrogenul protejeaza creierul femeilor

Se stie deja ca estrogenul protejeaza scheletul si vasele de sange, de aceea riscul de osteoporoza si de boli de inima creste dupa menopauza. Dar cercetarile recente arata ca si tulburarile emotionale si sanatatea creierului sunt influentate de secretia tot mai redusa de estrogen. Astfel, riscul femeilor ajunse la menopauza, si al celor cu histerectomie se dubleaza in privinta aparitiei maladiei Alzheimer.

Specialistii explica faptul ca maladia Alzheimer apare pe fondul formarii unor depuneri de proteine la nivel cerebral, depuneri care produc leziuni la nivelul creierului. Aproape 90% dintre barbatii cu Alzheimer au prezente aceste leziuni la nivelul hipotalamusului, o regiune a creierului care controleaza foamea, setea si functia sexuala.

In schimb, doar 10% dintre femeile cu Alzheimer au aceste depuneri la nivelul hipotalamusului. Ele au afectat o zona vecina, care controleaza productia unui neurotransmitator numite acetilcolina. Asa se explica de ce in cazul femeilor, severitatea simptomelor este mai mare comparativ cu a barbatilor care au boala, explica prof. Larry Cahill, profesor de neurobiologie la Universitatea California. Mai mult, cercetari realizate la Universitatea Hertfordshire din Marea Britanie au indicat faptul ca si progresia bolii este mai rapida in cazul femeilor, comparativ cu barbatii.

Informatii despre acetilcolina

A fost primul neurotransmitator descoperit in anul 1914 de catre Henry Hallett Dale.
Ea actioneaza la nivelul sinapselor nervilor parasimpatici, dar si in cadrul jonctiunilor neuromusculare si se sintetizeaza la nivelul citoplasmei neuronilor colinergici,iar depozitarea are loc la nivelul veziculelor din terminatiile colinergice presinaptice.

Persoanele care sufera de afectiunea numita Alzheimer, indiferent de sex prezinta aceleasi simptome precum pierderea memoriei si probleme legate de comportament. Expertii in domeniul sanatatii nu au elucidat nici pana acum cauza exacta ce duce la instalarea acetei boli, chiar daca sunt incriminati anumiti factori cum ar fi: sexul, mediul de viata, locul de munca, ereditatea, viciile, etc.

Toate cercetarile facute asupra acestei afectiuni demonstreaza faptul ca acetilcolina se regaseste in cantitate mica la persoanele diagnosticate cu Alzheimer si de aceea domeniul farmaceutic s-a orientat spre productia speciala de medicamente cu rolul de stimulare a productiei de acetilcolina.

Mecanismul prin care aceste medicamente cresc productia de acetilcolina este prin blocarea enzimei ce descompune neurotransmitatorul.Enzima poarta numele de acetilcolinesteraza, iar medicamentele care blocheaza actiunea ei se numesc inhibitori de acetilcolinesteraza.

Rolul acestor medicamente este de a imbunatati capacitatea de gandire, de memorare si judecata, inclusiv avand un rol primordiat si asupra limbajului.

Cum putem creste nivelul de acetilcolina?

Nu sunt modalitati dovedite care sa creasca nivelul de acetilcolina,insa exista preparate si suplimente care contin COLINA, un element ce constituie acetilcolina. Aceasta colina se regaseste in mod natural in carnea de peste, carnea rosie, fasole, oua, crucifere, lactate, seminte si nuci, inclusiv in cerealele integrale, iar in mod artificial din suplimentele alimentare.

Cantitatea de colina recomandata zilnic difera in functie de sex. In cazul in care dozele sunt depasite pot aparea efectele adverse precum: greturile, varsaturile, citoliza hepatica cu cresterea marcata a enzimelor hepatice(TGO si TGP), inclusiv miros corporal de peste.