Botulismul, factori de risc si managementul bolii

Actualizat: 18 Mai 2023
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Oancea Madalina Elena
Consultant medical:

Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie

Ce este botulismul


Botulismul este o boala rara, dar grava, cauzata de toxinele produse de bacteriile Clostridium botulinum. Aceste bacterii pot fi gasite in sol, apa si alimente contaminate si pot produce o toxina puternica numita toxina botulinica, care poate afecta sistemul nervos si poate duce la deficit motor si chiar la deces.

Diseminarea toxinelor botulinice in organism afecteaza fibrele nervoase ale sistemului nervos central si determina simptomele specifice pentru neuropatia periferica.

Tipurile A, B si E determina peste 95% dintre cazurile de botulism la om, cele mai severe forme clinice fiind determinate de toxina de tip A. Neurotoxina secretata de tulpinile toxigene ale Clostridium botulinum prezinta capacitate letala extrem de ridicata, determinand aparitia simptomelor specifice botulismului prin activitatea sa asupra terminatiilor neuromusculare.

Factorii de risc

Exista cativa factori de risc care pot creste sansele unei persoane de a contracta botulismul.

Acesti factori includ:

Consumul de alimente contaminante: Botulismul poate fi contractat prin consumul de alimente contaminate, cum ar fi conserva sau carne slab gatita, care au fost contaminate cu bacterii Clostridium botulinum.

Fermentarea alimentelor acasa: Daca alimentele sunt fermentate la domiciliu, exista un risc crescut de botulism, deoarece bacteriile Clostridium botulinum pot fi prezente in sol sau in apa si pot ajunge in alimente.

Traumatisme la nivelul pielii: Ranile care ajung in contact cu solul contaminate cu bacterii Clostridium botulinum pot creste riscul de a contracta botulismul.

Utilizarea drogurilor injectabile: Utilizarea drogurilor injectabile poate creste riscul de a contracta botulismul, deoarece acestea pot fi contaminate cu bacterii Clostridium botulinum.

Simptomele botulismului

Simptomele botulismului pot aparea intre cateva ore si pana la 10 zile dupa expunerea la toxina bacteriana. Acestea pot varia in functie de tipul de botulism si gravitatea cazului.

In general, simptomele incep cu senzatii de greata, varsaturi, diaree si dureri abdominale. Aceste simptome sunt adesea confundate cu o intoxicatie alimentara obisnuita.

Perioada de debut instalata la 4-24 de ore de la eliberarea toxinei in organism este caracterizata de afectarea nervilor cranieni si se manifesta prin: tulburari de vedere: fotofobie (sensibilitate dureroasa la lumina), diplopie (vedere dubla), ptoza palpebrala (caderea pleoapei), nistagmus (miscari sacadate ale globilor oculari pe orizontala sau verticala); tulburari de vorbire: dizartrie, disfonie sau tulburari de deglutitie (inghitire cu dificultate a hranei si lichidelor).

Perioada de stare apare la 1-6 saptamani de la eliberarea toxinei si se manifesta prin: accentuarea tulburarilor nervoase specifice fazei de debut; afectare a nervilor motori periferici: uscaciune bucala, constipatie, retentie de urina; tulburari ale activitatii musculare: pareza flasca simetrica, pareza progresiva a diafragmei si muschilor respiratori accesori care duc la insuficienta respiratorie; apoi poate evolua cu somnolenta, hipercapnie (cresterea concentratiei de dioxid de carbon), cianoza datorata sindromului de insuficienta respiratorie acuta si ulterior stare comatoasa.

Botulismul infantil poate fi dificil de diagnosticat la inceput, deoarece simptomele sunt adesea non-specifice. Bebelusii pot prezenta constipatie, letargie, slabiciune musculara si dificultati la suptul din biberon. In cazurile severe, poate aparea paralizia musculara, inclusiv la nivelul muschilor respiratori, ceea ce poate duce la dificultati respiratorii si chiar la moarte.

Botulismul legat de plagi poate provoca simptome precum durere la nivelul plagii, umflarea si roseata zonei afectate, febra si slabiciune musculara.

Diagnosticul clinic de toxiinfectie cu C.botulinum este suspicionat in prezenta simptomatologiei determinate de afectarea nervilor cranieni si al datelor de anamneza ale pacientului.

Diagnosticul toxiinfectie alimentare datorate C. botulinum este confirmat prin investigatiile paraclinice de laborator prin izolarea toxinei botulinice in serul pacientului si daca este posibil in alimentul contaminat. Investigatia presupune detectarea neurotoxinei in sangele pacientului si stabilirea tipului acesteia prin metode imunoenzimatice de tip ELISA cu anticorpi monoclonali sau de biologie moleculara de tip PCR polymerase chain reaction.

Management botulism

In general, managementul botulismului consta in:

- spalaturi gastrice in primele 24 de ore de la ingestia alimentului contaminat;
- administrare intravenoasa de acetilcolina;
- reechilibrare hidro-electrolitica prelungita in prezenta tulburarilor de deglutitie;
- tratament etiologic urmareste administrarea de ser specific de tip pentru desensibilizare si preventia socului anafilactic.
Administrarea unei antitoxine care poate reduce gravitatea bolii si preveni complicatiile.

Este important sa se administreze antitoxina cat mai curand posibil pentru a minimiza efectele toxinei asupra sistemului nervos central. In cazurile severe, poate fi necesara administrarea ventilatiei mecanice pentru a mentine respiratia pacientului. Este important sa se previna expunerea la bacteriile Clostridium botulinum prin respectarea masurilor de igiena adecvate si prin evitarea consumului de alimente contaminate sau nepasteurizate.

Masuri de prevenire:

- evitarea consumului conservelor de legume, carne si peste preparate in casa care nu au fost sterilizate prin fierbere (fierbere minim 30 de minute);
- evitarea consumului de conserve al caror capac bombeaza;
- evitarea consumului alimentelor cu aspect si miros neplacut;
- curatarea atenta si spalarea riguroasa a produselor vegetale;
- conservarea la rece a mancarurilor incomplet preparate sau a produselor alimentare perisabile;
- alimentele cu aspect si miros neplacut nu vor constitui hrana pentru animale;
- recipientele in care s-au aflat alimentele cu aspect si miros neplacut vor fi bine curatate si fierte;
- evitarea prepararii alimentelor cu mai mult de 2 - 3 ore inaintea consumului, in cazul in care nu se pot asigura conditiile de temperatura necesare pastrarii alimentelor preparate;
- asigurarea pastrarii alimentelor la temperaturi de 4 - 8 grade C, in cazul alimentelor ce vor fi consumate la mai mult de 2-3 ore de la preparare (refrigerare);
- consumarea alimentelor pregatite pentru sugari imediat dupa prepararea lor, fara a fi reincalzite sau pastrate la frigider;
- in cazul alimentelor gatite, asigurarea unei temperaturi de preparare de peste 70 grade C;
- evitarea contactului intre alimentele nepreparate si cele preparate;
- spalarea frecventa a mainilor.

Bibliografie:
https://www.cdc.gov/botulism/general.html
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/botulism/symptoms-causes/syc-20370262
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/botulism



Citeste si despre:

Botulismul si riscul de imbolnavire din cauza alimentelor la conserva Preparatele injectabile cu botox Tot ce trebuie sa stiti despre botox Raportarea si colectarea datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile Alerta in bolile transmisibile - OMS 883 menoTEST, evaluarea personala pentru menopauza Beneficiile pentru sanatate ale consumului de usturoi Spasmul esofagian Secretele celor care nu se imbolnavesc niciodata Terorismul si alte amenintari asupra sanatatii publice Managementul factorilor de risc specifici persoanelor predispuse la suicid