Depresia perinatala – cum poate fi recunoscuta si ce masuri trebuie luate

Ce este depresia perinatala?

Depresia perinatala este un tip de depresie care afecteaza o persoana in timpul sarcinii sau dupa aceasta, iar Colegiul American al Obstetricienilor si Ginecologilor noteaza faptul ca este una dintre cele mai frecvente complicatii aparute in acest interval. Mai detaliat, depresia perinatala poate fi considerata un termen colectiv pentru tulburarile de dispozitie care afecteaza persoanele in timpul sarcinii sau in primele 12 luni de la nasterea copilului.

Depresia perinatala care apare in timpul sarcinii este cunoscuta sub numele de depresie prenatala, iar daca apare dupa nasterea copilului este cunoscuta sub numele de depresie postpartum.

Manifestarile sunt diverse, predominand tristetea, diminuarea stimei de sine sau chiar senzatia persistenta de imposibilitate in ceea ce priveste ingrijirea propriului copil. In continuarea acestui articol sunt prezentate detalii importante despre aceasta afectiune, incluzand modul prin care poate fi recunoscuta si ce masuri trebuie luate pentru gestionarea ei.

Cum se diferentiaza de starea de baby blues

Depresia perinatala, mai ales cea postpartum, poate fi confundata cu usurinta cu starea de baby blues, cunoscuta si sub numele de tristete postpartum. Totusi, aceste doua fenomene trebuie diferentiate, deoarece baby blues intra in sfera normalului, in timp ce depresia perinatala intra in sfera patologicului. Manifestarile sunt similare, incluzand schimbari de dispozitie, senzatie de tristete, epuizare sau anxietate, stari de plans, pierderea apetitului alimentar, tulburari ale somnului etc.

Tristetea postpartum survine la cateva zile dupa nasterea copilului, iar manifestarile se amelioreaza pana la disparitie in maxim cateva saptamani. In cazul depresiei postpartum, manifestarile pot dura mai mult de doua saptamani din momentul nasterii, si chiar se vor agrava si vor afecta semnificativ persoana in cauza.

Care sunt cauzele depresiei perinatale

Specialistii din domeniul medical considera ca nu exista o singura cauza care sa stea la baza instalarii depresiei perinatale. Acestia afirma ca o combinatie complexa de factori genetici si de mediu pot provoca acest tip de depresie. Astfel, stresul zilnic, solicitarile fizice si emotionale ale sarcinii sau ale ingrijirii unui nou nascut si modificarile nivelurilor hormonale sunt printre cele mai frecvente cauze.

Trebuie luate in calcul si antecedentele familiale de depresie sau de tulburare bipolara, dar si existenta in istoricul personal a altor episoade de depresie perinatala. Lista factorilor de risc poate fi completata cu existenta unor sarcini nedorite sau la o varsta frageda, nasteri multiple, sarcini sau nasteri traumatizante sau dificile. De asemenea, problemele de sanatate permanente ale copilului pot avea repercusiuni si in ceea ce priveste parintii, asa ca si acest factor trebuie avut in vedere.

Lipsa de sprijin social din cauza statutului socioeconomic sau a dificultatilor financiare reprezinta un factor important de risc pentru depresie, inclusiv pentru cea perinatala. Antecedentele legate de abuz fizic, abuz sexual sau abuz de substante pot creste riscul de instalare a depresiei perinatale.

Cum se manifesta depresia perinatala?

Depresia perinatala nu este o afectiune care sa se manifeste la fel pentru toti pacientii. Astfel, unele persoane pot avea un tablou clinic sarac, in timp ce alte persoane pot prezenta o simptomatologie ampla, complexa. Indiferent de numarul simptomelor prezente, daca acestea indica spre depresia perinatala, persoana in cauza trebuie sa fie consultata cat mai rapid de un specialist.

Sentimentele de tristete constanta, de anxietate sau de “gol in suflet” sunt prezente la majoritatea persoanelor cu depresie postpartum. Iritabilitatea si senzatiile persistente de vinovatie, inutilitate, lipsa de speranta sau neajutorare trebuie sa reprezinte semnale de alarma. Pierderea interesului sau a placerii pentru activitati anterior placute, oboseala, scaderea anormala a nivelului de energie, senzatia de neliniste/agitatie si dificultatile de concentrare, de luare a deciziilor sau de a memorare a lucrurilor reprezinta alte manifestari ale depresiei ce pot completa tabloul clinic al acesteia.

Calitatea somnului poate fi alterata, deoarece survin dificultati in a dormi, chiar si atunci cand bebelusul doarme. Apetitul poate fi exagerat sau diminuat, motiv pentru care pot surveni inclusiv modificari ale greutatii corporale. Depresia postpartum poate duce la dureri de cap sau diverse, crampe sau probleme digestive, fara a avea cauze evidente si fara a se ameliora in urma tratamentului urmat.

In final, depresia perinatala se poate afla in stransa legatura cu dificultatile sau chiar imposibilitatea de a stabili legaturi cu copilul nascut. In plus, un lucru foarte grav se refera la faptul ca pot surveni ganduri cu privire la ranire sau deces, atat pentru individul in sine, cat si pentru copilul sau.

Psihoza postpartum

Psihoza postpartum este o boala psihica severa care poate sa apara dupa nasterea unui copil. Este o afectiune rara, care afecteaza aproximativ 4 femei din 1000 dupa ce acestea nasc. De obicei, psihoza postpartum apare in primele doua saptamani de la nasterea copilului, iar recunoasterea ei si interventia prompta sunt absolut necesare, deoarece poate duce la consecinte negative.

Psihoza postpartum poate face ca o persoana sa resimta manifestari, precum iluzii, halucinatii, manie, paranoia sau confuzie. Daca o prezinta simptome caracteristice psihozei postpartum, ajutorul medical trebuie oferit cat mai rapid. O persoana care are psihoza postpartum risca sa se raneasca pe site sau copilul. Asadar, interventia rapida este absolut necesara, iar in caz de urgenta poate fi apelat chiar si numarul unic 112.

Punerea diagnosticului

In urma studiilor de specialitate s-a stabilit ca semnele depresiei perinatale pot fi observate destul de greu. Acest lucru se bazeaza pe faptul ca anumite manifestari, precum schimbarile de dispozitie, stresul si tulburarile de somn pot fi gasite si in mod fiziologic la femeile insarcinate. Astfel, specialistii recomanda examene de tip screening perinatal pentru toate persoanele insarcinate. Studiile au aratat ca screeningul poate imbunatati rezultatele pentru mamele depresive. Cel mai fiabil chestionar folosit de medici poarta denumirea de Scala Edinburgh de Evaluare a Depresiei Postnatale si contine 10 intrebari cu o sensibilitate si o specificitate de 70-88%.

Medicii pot efectua screeningul pentru depresia perinatala in timpul primei vizite prenatale si in ultimul trimestru al sarcinii. De asemenea, o persoana ar trebui sa faca un examen de screening vizitand medicul la 6 saptamani de la nastere. In cazul in care este observat un test pozitiv se va efectua o evaluare clinica pentru o eventuala punere a diagnosticului.

Optiuni de tratament

Optiunile de tratament pentru depresia perinatala sunt diverse, incluzand medicamentele si diversele forme de terapie. Terapia cognitiv-comportamentala este una dintre terapiile eficiente, aceasta avand ca scop invatarea persoanei sa gandeasca, sa se comporte si sa reactioneze diferit in anumite situatii. Aceasta terapie poate ajuta o persoana sa isi schimbe tiparele de gandire si comportamentele nefolositoare.

Terapia interpersonala poate fi si ea de ajutor. Aceasta provine din teoria conform careia evenimentele interpersonale si de viata ale unei persoane ii afecteaza starea de spirit si invers. Terapia interpersonala urmareste sustinerea unei persoane prin imbunatatirea comunicarii in cadrul relatiilor, prin dezvoltarea retelelor de sprijin social si prin constituirea unor asteptari realiste cu privire la afectiune.

Antidepresivele sunt folosite in general pentru tratarea depresiei perinatale. Cu toate acestea, persoanele insarcinate sau care alapteaza trebuie sa fie prudente si sa se consulte cu medicul inainte de tratament, deoarece exista unele riscuri pentru fetusii sau bebelusii expusi la antidepresive.

In cazul in care aceste tipuri de tratament nu sunt eficiente, medicul poate indica terapia electroconvulsiva. Aceasta presupune trecerea unor mici curenti electrici prin creierul persoanei in cauza, cu mentiunea ca procedura este in general sigura si cu riscuri minime.

Bibliografie:
https://www.nimh.nih.gov/health/publications/perinatal-depression
https://www.womenshealth.gov/mental-health/mental-health-conditions/postpartum-depression
https://www.mind.org.uk/information-support/types-of-mental-health-problems/postnatal-depression-and-perinatal-mental-health/postnatal-and-antenatal-depression/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK538266/
https://www.ccjm.org/content/87/5/273
https://www.acog.org/clinical/clinical-guidance/committee-opinion/articles/2018/11/screening-for-perinatal-depression