Keratoconul poate duce la tulburari de vedere?

Ce este keratoconul

Globul ocular este format din mai multe straturi, iar corneea este stratul superficial, cel mai aproape de mediul extern. Corneea este un mediu transparent, cu forma usor rotunjita, prin transparenta caruia sa observa alte structuri oculare precum irisul si pupila.

Keratoconul este afectiunea in care corneea isi modifica forma, devine mult prea conica si deformeaza astfel ansamblul de lentile si medii ale globului ocular.O cornee de forma conica va produce tulburari de vedere, fotofobie si alte consecinte asupra vederii. Keratoconul apare de regula bilateral, la ambii ochi, insa deseori afecteaza mai mult un ochi decat pe celalalt.

Debutul keratoconului este de obicei intre varsta de 10 si 25 de ani, cu o progresie lenta de pana la 10 ani.

Exista metode de tratament care nu vindeca complet keratoconul, insa imbunatateste semnificativ simptomatologia. In cazurile avansate, pacientii pot necesita transplant de cornee.

Semne si simptome

Semnele si simptomele date de keratocon se pot modifica si pot progresa, pe masura ce boala avanseaza. Acestea debuteaza incet, in primii ani pacientii pot fi asimptomatici sau pot avea simptome minore, ce trec neobservate. Pe masura ce boala progreseaza, pot aparea:
• Vedere incetosata, slaba
• Sensibilitate crescuta la lumina (fotofobie)
• Nevoia de schimbare frecventa a ochelarilor, la cateva luni fiind nevoie de o prescriptie diferita
• Inrautatirea brusca a vederii

Cand ar trebui sa mergeti la medic?

Mergeti la un consult oftalmologic, daca vederea dumneavoastra se inrautateste rapid sau daca experimentati tulburari neobisnuite de vedere, care nu erau prezente anterior. Keratoconul se manifesta adesea prin vicii de refractie precum astigmatismul, ceea ce impune consult oftalmologic si prescriptie de ochelari de vedere.

Cauze

Cauza exacta a keratoconului nu este cunoscuta, insa cercetatorii spun ca apare din cauza unei combinatii dintre factori genetici si factori de mediu. Aproximativ 1 din 10 pacienti cu keratocon mai au o ruda de gradul 1 cu aceeasi patologie.

Factorii asociati des cu aparitia keratoconului includ:
• Istoricul familial. Daca cineva din familie a fost diagnosticat cu keratocon, in special rudele de gradul 1, aveti sanse crescute de a dezvolta aceeasi afectiune oculara. De asemenea, daca dumneavoastra sunteti diagnosticat asigurati-va ca ii duceti pe copiii dumneavoastra la un control oftalmologic anual, incepand cu varsta de 10 ani.
• Varsta. Keratoconul debuteaza cel mai frecvent la varsta adolescentei sau chiar in copilarie. Mai rar poate fi diagnosticat dupa varsta de 30 de ani.
• Alte patologii: Studiile au demonstrat o conexiune intre keratocon si afectiuni sistemice precum sindromul Down, sindromul Ehlers-Danlos, osteogeneza imperfecta, retinita pigmentosa.
• Inflamatie: inflamatia produsa de afectiuni precum alergiile, astmul bronsic sau patologia oculara atopica, poate produce leziuni tisulare asupra corneei.
• Frecatul ochilor: obiceiul de a atinge des zona globilor oculari poate produce microleziuni la nivelul corneei.
• Rasa. Pacientii afro-americani sau latino-americani au 50% sanse mai mari de a dezvolta keratocon.

Riscuri si complicati

Keratoconul poate duce la complicatii asupra globului ocular. Corneea se poate inflama semnificativ intr-un timp foarte scurt, cauzand vedere redusa si leziuni corneene. Chiar daca inflamatia se reduce, pot ramane cicatrici corneene ce continua sa afecteze functia vizuala.

Prin aparitia keratoconului si modificarea formei corneene, ochiul nu va putea focaliza corespunzator sursele de lumina si astfel obiectele. Astfel, inca de la debutul simptomelor pacientii vor avea nevoie de corectie optica.

In ceea ce priveste complicatiile tratamentului, interventia chirurgicala cu laser de corectie a vederii este periculoasa pentru pacientii cu keratocon. Aceasta poate deforma si mai mult corneea. Astfel operatia de tip laser este contraindicata, daca aveti keratocon.

Keratoconul avansat, dupa o evolutie indelungata, va produce cicatrici corneene permanente, ce nu pot fi corectate prin ochelari sau lentile de contact, ci va fi nevoie de transplant de cornee.

Metode de diagnostic

Pentru a stabili diagnosticul de keratocon, medicul oftalmolog va masura si analiza forma corneei. Cea mai comuna metoda pentru a face acest lucru este topografia corneeana. Medicul face o poza cu rezolutie foarte mare a globului ocular, iar apoi masoara unghiul de rotunjire a corneei. Asocierea simptomatologiei va ajuta la stabilirea stadiului bolii, a prognosticului si a metodelor de tratament posibile in acel moment.

Optiuni de tratament

Daca sunteti purtator de ochelari deja, probabil veti incepe cu o noua prescriptie de ochelari si schimbarea lentilelor. Daca nu ati mai purtat ochelari, veti incepe de acum. In cazurile usoare spre moderate, o noua pereche de ochelari va imbunatati vederea si va ameliora simptomatologia asociata keratoconului. In timp totusi, va fi nevoie de inlocuirea ochelarilor sau de adaugarea unei metode mai avansate de intarire a corneei.

Un tratament cu colagen pentru cornee poate opri evolutia bolii. O alta optiune de tratament o reprezinta implantul corneean, in care se implanteaza un inel sub cornee, care va aplatiza corneea si va reduce semnificativ forma sa conica.  

In cazurile in care celelalte tratamente nu functioneaza, iar vederea se inrautateste, ultima optiune de tratament este transplantul corneean. Desi pare o operatie riscanta, transplantul corneean este o operatie sigura, cu eficienta in mai mult de 90% dintre cazuri. Medicul oftalmolog, in timpul interventiei chirurgicale, va rezeca mijlocul corneei si il va inlocui cu o portiune donata, de la un alt pacient. Dezavantajul acestui transplant este necesitatea de donator. Dupa operatie, majoritatea pacientilor vor avea nevoie de lentile de contact.

Concluzie

Keratoconul este o patologie oculara, in care corneea este deformata si capata o forma de con, ducand la tulburari de vedere. Diagnosticul se stabileste de catre medicul oftalmolog iar tratamentele sunt variate, de regula eficiente. Transplantul corneean este ultima optiune de tratament, in cazurile avansate.

Bibliografie:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/keratoconus/symptoms-causes/syc-20351352
https://www.webmd.com/eye-health/eye-health-keratoconus