Afectiunile retinei variaza considerabil, dar majoritatea cauzeaza simptome similare, caracteristice tulburarilor de vedere. Bolile retinei pot afecta orice portiune din aceasta.
Retina este stratul subtire de celule situat in spatele globului ocular, ce contine milioane de celule sensibile la lumina. Astfel retina are principalul rol de a trimite informatii catre creier, informatii provenite de la nervul optic, pentru a forma o imagine in campul vizual.
Pentru unele afectiuni retiniene, tratamentul este valabil si eficient. Ramase netratate, unele afectiuni pot duce la pierderi severe de vedere sau chiar orbire.
Afectiunile retiniene comune, includ:
• Lacrima retiniana. Lacrima retinei este denumirea unei secretii anormale, dintr-o substanta cu textura de gel ce inveleste retina.
• Dezlipire de retina. Dezlipirea de retina este definita de prezenta de fluid sub retina. Din cauza lichidului acumulat, retina se desprinde de tesutul de dedesubt.
• Retinopatie diabetica. Daca sunteti diagnosticat cu diabet zaharat, capilarele de la nivelul globului ocular se pot deteriora, formand retinopatie. Aceasta afectiune inrautateste vederea.
• Membrana epiretiniana. Aceasta este o cicatrice delicata, formata din tesut si situata deasupra retinei. Membrana trage de retina si astfel altereaza vederea.
• Defect macular. Defectul macular reprezinta un orificiu de dimensiuni mici in centrul retinei, in portiunea posterioara, numita macula retinei. Aceasta poate fi consecinta unei tractionari anormale a retinei, sau poate aparea in urma unei leziuni traumatice a globului ocular.
• Degenerare maculara. In cadrul acestei afectiuni, centrul retinei incepe sa se deterioreze. Simptomele apar progresiv si constau in vedere incetosata sau aparitia unui punct orb in centrul campului vizual. Are doua forme, una uscata si una umeda, iar majoritatea pacientilor fac intai o forma uscata, ce evolueaza spre cea umeda la unul sau la ambii ochi.
• Retinita pigmentosa. Aceasta afectiune este una degenerativa, cu o puternica componenta ereditara. Altereaza progresiv retina si duce la pierderea vederii de noapte si a vederii laterale.
Multe dintre afectiunile retiniene au simptome si semne comune, ce apar in mod diferit si evolueaza diferit, in functie de fiecare caz. Acestea includ:
• Aparitia scotoamelor, acele puncte mici, negre sau albe, prezente in campul vizual
• Vedere incetosata si/sau distorsionata
• Tulburari ale vederii de ansamblu si vederii laterale
• Tulburari ale vederii nocturne
• Pierderea vederii
Pentru a observa aceste simptome, uneori este nevoie sa va testati fiecare ochi in parte. Prin simpla acoperire a unui ochi, puteti verifica eventualele simptome ale ochiului opus.
Este important sa fiti atent la orice modificari ale vederii, oricat de nesemnificative ar parea. Apelati la ajutor medical de urgenta daca experimentati pierderea vederii sau imagini luminoase neobisnuite. Acestea sunt semne ingrijoratoare si pot indica afectiuni si complicatii serioase.
Factorii ce va pot creste riscul de a dezvolta afectiuni retiniene, sunt:
• Varsta inaintata
• Fumatul
• Obezitatea
• Diabetul zaharat sau alte boli cronice
• Leziunile traumatice ale globului ocular
• Istoric familial de boli retiniene
Pentru a stabili diagnosticul, medicul oftalmolog va face un examen ocular si va cauta anormalitati vizibile la nivelul globului ocular. Urmatoarele teste pot fi realizate, pentru a determina locatia exacta si gradul de extindere a afectiunii retiniene:
• Tomografia optica. Acesta este un test ce foloseste o tehnica excelenta pentru a capta imagini precise ale retinei. Este util in diagnosticul membranei epiretiniene, a defectelor maculare si a degenerarii maculare.
• Autoflorescenta fundului de ochi. Poate fi utilizat pentru a aprecia stadiu bolii retiniene si a descrie evolutia afectiunii.
• Angiografie. In cadrul acestui teste se utilizeaza substanta de contrast pentru a colora vasele de sange. Acestea vor fi astfel vizibile, intr-o lumina speciala. Pot fi identificate vasele de sange obstruate la nivelul globului ocular, cele perforate sau vasele de sange noi.
• Ecografie. Ultrasonografia sau ecografia utilizeaza unde magnetice ce ajuta la vizualizarea retinei si a altor structuri oculare. Poate identifica anumite caracteristici tisulare, utile pentru stabilirea diagnosticului.
• CT sau RMN. In cazuri rare, aceste teste imagistice pot fi utilizate, pentru a evalua leziunile oculare si/sau prezenta tumorilor.
Afectiunile retiniene beneficiaza de tratamente complexe, de regula chirurgicale, insa acestea nu promit intotdeauna vindecarea. Astfel, in plus fata de optiunile de tratament, atent alese de catre medicul oftalmolog, sunt esentiale metodele de preventie. Prin repsectarea catorva aspecte, puteti reduce semnificativ riscul de aparitie a acestor boli, sau de inrautatire si evolutie a unei boli retiniene deja existente.
Daca ati experimentat deja modificari ale vederii, urmatoarele recomandari va vor fi utile pentru a putea gestiona afectiunea mai bine, si a preveni evolutia acesteia:
• Mergeti la medic sa va verifice ochelarii de vedere. Daca sunteti purtator de ochelari sau lentile de vedere, asigurati-va ca lentilele sunt potrivite si in momentul de fata.
• Schimbati ecranul dispozitivelor electronice. Ajustati marimea fontului, intensitatea contrastului si tipul de lumina a dispozitivelor precum telefon, laptop, tableta, televizor.
• Alegeti aparate speciale, facute pentru vederea slabita. Unele aparate precum radio-urile, ceasurile si telefoanele vin in variante special concepute, cu butoane, cifre si litere realizate la marimi mai mari. Rezolutia ecranelor este, de asemenea, mai buna.
• Folositi lumini mai puternice acasa. Luminozitatea mare din timpul zilei ajuta la intreprinderea activitatilor precum cititul, gatitul, cusutul, si astfel reduce disconfortul ochilor.
• Ajustati-va metodele de transport. Daca sunteti conducator auto, intrebati medicul daca este in continuare sigur sa conduceti. Daca acesta va da acordul sau, fiti si mai precaut cu privire la situatii precum condusul in timpul noptii, traficul intens sau vremea nefavorabila. Alegeti transportul in comun, atunci cand este posibil, si rugati o persoana apropiata sa va insoteasca.
• Cereti sustinere. Diagnosticul unei afectiuni retiniene poate fi dificil de acceptat, si poate implica multe modificari in viata de zi cu zi. Poate fi dificil sa treceti singur prin aceste schimbari. Astfel, apelati la prieteni si familie, pentru a va ajuta sa va adaptati si sa gestionati tulburarile de vedere. Luati in calcul apelarea la un specialist sau inscrierea intr-un grup de suport, daca este nevoie.
Afectiunile retiniene sunt de mai multe tipuri, insa simptomele sunt asemanatoare. Desi pot afecta pe oricine, exista cativa factori de risc ce predispun la dezvoltarea uneia dintre aceste afectiuni. In plus fata de tratamentul de specialitate, stabilit de catre medicul oftalmolog, pacientii cu afectiuni retiniene au nevoie de metode de adaptare si preventie, pentru a putea gestiona o astfel de patologie.
Bibliografie:
https://www.optometrists.org/general-practice-optometry/guide-to-eye-conditions/guide-to-retinal-diseases/retinal-diseases/
https://neoretina.com/blog/eye-diseases-symptoms-causes-of-common-retinal-diseases/
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.