Cataracta reprezinta o afectiune oftalmologica destul de frecvent intalnita, in special la populatia varstnica, care provoaca o scadere progresiva a acuitatii vizuale din cauza pierderii transparentei cristalinului.
Aceasta pierdere poate fi provocata atat de varsta inaintata (degradarea fiziologica a tesutului cristalinului), cat si de accidente sau traumatisme la nivelul ochiului care pot afecta direct cristalinul.
Exista si anumite boli genetice care, in afara de efectele asupra sanatatii generale sau a unui anumit organ tinta, pot creste riscul dezvoltarii cataractei.
Cauze diverse sunt descrise in literatura medicala ca avand o contributie importanta la dezvoltarea cataractei, printre care si interventiile chirurgicale repetate la nivel ocular, alte boli oftalmologice sau medicale, cum ar fi diabetul zaharat.
Folositi cristalinul ochiului in fiecare zi pentru o multime de activitati, de la citit, la condus, la privitul cerului. Odata cu varsta, proteinele din interiorul cristalinului se pot aglomera, facand cristalinul sa devina din clar, incetosat. Anumite activitati va pot pune la un risc mai mare de a suferi de cataracta.
Acestea includ:
• lipsa protectiei solare;
• fumatul;
• hiperglicemia;
• folosirea medicamentelor cu steroizi;
• expunerea la radiatii.
Daca aveti oricare dintre urmatoarele simptome, apelati la sfatul medicului.
Zile innorate
Cataracta incepe cu pasi mici si initial poate avea un efect redus asupra vederii. Lucrurile ar putea parea putin cam neclare - ca si cum ati privi o pictura impresionista. Acest efect se dezvolta de obicei in timp. Lumea va parea tulbure, neclara sau incetosata.
Exista trei tipuri principale de cataracta care afecteaza diferite parti ale cristalinului:
• cataracta subcapsulara posterioara;
• cataracta nucleara in centrul cristalinului;
• cataractele corticale de pe partea laterala a cristalinului, care apar ca dungi mici.
Cei cu cataracta nucleara pot avea impresia pentru scurt timp ca viziunea lor se imbunatateste. Aceasta senzatie este uneori numita "a doua vedere".
Dificultati ale vederii pe timpul noptii
Pe masura ce cataracta avanseaza, cristalinul incepe sa se intunece, dobandind o nuanta galbena sau maro. Acest lucru incepe sa afecteze vederea nocturna si poate cauza anumite activitati pe timp de noapte, cum ar fi condusul, mai dificile.
Un studiu efectuat de Universitatea Curtin din Australia a constatat ca tratarea cataractei reduce riscul accidentelor auto cu 13%.
Daca banuiti ca aveti cataracta, fiti foarte atent noaptea si nu conduceti atunci cand vederea dumneavoastra este compromisa.
Lumina deranjanta
Sensibilitatea la lumina este un simptom comun al cataractei. Stralucirea luminilor poate fi dureroasa, in special pentru cei cu cataracta posterioara subcapsulara, potrivit Clinicii Mayo. Aceste tipuri de cataracta incep in partea din spate a lentilei, blocand calea luminii si interferand adesea cu vederea.
Aure peste tot?
Tulburarea cristalinului poate duce la difractia luminii care intra in ochi. Acest lucru poate cauza aparitia unor aure in jurul surselor de lumina. Inelele din jurul fiecarei lumini, uneori intr-o varietate de culori, pot face dificila conducerea. Acesta este un alt motiv pentru care conducerea in timpul noptii, mai ales cand exista lumini de drum si faruri, poate fi periculoasa daca aveti o cataracta.
O alta pereche de ochelari
Daca simtiti frecvent nevoia de ochelari sau lentile de contact mai puternice, este posibil sa aveti cataracta. Contactati un medic daca starea vederii dumneavoastra se schimba rapid. Este posibil sa aveti cataracta sau o alta afectiune oculara care va necesita un tratament prompt.
Tenta galbuie
Pe masura ce cataracta progreseaza, aglomerarile de proteine care tulbura cristalinul pot deveni galbene sau maronii.
Acest lucru inseamna ca toata lumina care intra in ochi are o nuanta galbena. Este aproape ca si cum ati purta ochelari de soare care reflecta si blocheaza lumina albastra si violeta. Acest lucru modifica modul in care percepeti culorile si reduce capacitatea de a distinge intre acestea.
Dupa o interventie chirurgicala de corectare a cataractei, puteti sa vedeti din nou lumea in toate culorile sale!
Vedere dubla
Difractia cauzata de cristalinul afectat de cataracta duce la perceptia a doua imagini ale aceluiasi obiect. Multe lucruri pot provoca vedere dubla, numita si diplopie, inclusiv:
• o tumora cerebrala;
• inflamatia corneei;
• scleroza multipla;
• accidente vasculare cerebrale.
Vederea dubla binoculara, care determina ca doua imagini sa fie vizibile numai daca ambii ochi sunt deschisi, poate fi un semn al unor afectiuni grave, incluzand:
• leziuni ale creierului;
• diabet zaharat sau hipertensiune arteriala;
• Boala Graves;
• miastenia gravis.
Vederea dubla monoculara, care determina aparitia mai multor imagini intr-un singur ochi, dar nu si in celalalt, este mai probabil sa fie o problema la nivelul corneei sau al cristalinului. Cataracta este o cauza comuna a diplopiei. Pe masura ce cataracta avanseaza, acest efect poate sa dispara.
Cataracta poate provoca modificari semnificative ale vederii. Aceasta apare nu numai la adultii mai in varsta, ci si la cei mai tineri. Leziuni sau anumite medicamente si conditii genetice pot duce la aparitia cataractei, chiar si in randul celor foarte tineri.
Trebuie remarcat faptul ca nu toate disconforturile oculare sunt rezultatul cataractei. Mai multe dintre simptomele de mai sus pot fi semne ale unor conditii foarte grave.
Consultati un medic pentru a discuta despre degradarea calitatii vederii dumneavoastra si despre orice alte simptome care pot aparea.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.