Catastrofizarea: De ce exageram problemele si cum putem sa ne schimbam perspectiva

Actualizat: 18 Mai 2023
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Consultant medical:

Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic specialist psihiatru

Spitalul de Psihiatrie Voila

Ce este catastrofizarea?


Catastrofizarea apare atunci cand o persoana se concentreaza asupra celui mai rau rezultat posibil pentru o actiune si il considera ca fiind probabil, chiar daca nu este asa. Catastrofizarea este considerata ca fiind un tip de distorsiune cognitiva, iar terapia si medicamentele pot ajuta la reducerea sau chiar oprirea ei.

Care sunt cauzele?

Cateva exemple de catastrofizare pot fi reprezentate de:

 - „Daca nu pot trece acest test, nu voi absolvi si voi esua complet in viata”;
 - „Daca partenera ma paraseste, atunci nu voi mai gasi niciodata pe altcineva si nu voi mai fi niciodata fericit”;
 - „Daca recuperarea dupa operatie nu va fi rapida, atunci nu ma voi mai insanatosi niciodata si voi ramane invalid toata viata”.

Dupa cum se poate observa, in catastrofizare oamenii amplifica situatiile, facand ca acestea sa para mult mai rele de cat sunt in realitate.

Cercetarile sugereaza ca aceasta gandire poate avea efecte negative asupra sanatatii mintale si fizice. De exemplu, persoanele cu dureri cronice care catastrofizeaza pot avea dureri mai severe.

In continuarea acestui articol sunt prezentate mai multe informatii utile despre catastrofizare, cum ar fi motivele pentru care aceasta apare, dar si modurile prin care poate fi gestionata.

Potrivit unei analize realizate in anul 2020, nu exista prea multe acorduri cu privire la ceea ce este catastrofizarea. De asemenea, nu exista cauze exacte si demonstrate pentru aceasta.

Totusi, exista mai multe motive potentiale pentru catastrofizare, cum ar fi depresia, anxietatea, dereglarile sistemelor de inhibitie comportamentala si abordare comportamentala si sensibilitatea interoceptiva.

Depresia si anxietatea vin la pachet cu emotii negative ce pot determina o persoana sa rumineze la acestea si sa catastrofizeze. Se poate vorbi inclusiv despre un cerc vicios, deoarece catastrofizarea poate duce la anxietate si depresie.

Dereglarea sistemelor BIS-BAS poate fi si ea incriminata. Sistemul de inhibitie comportamentala (BIS) si sistemul de abordare comportamentala (BAS) sunt doua sisteme teoretice pe care oamenii le folosesc pentru a regla impulsurile si anxietatea. Diferentele dintre aceste cadre pot ajuta la explicarea motivului pentru care unii oameni catastrofizeaza, iar altii nu.

Sensibilitatea interoceptiva face ca oamenii sa observe micile schimbari din propriul corp, cum ar fi digestia sau modificarile ritmului cardiac. Persoanele cu sensibilitate interoceptiva ridicata pot observa aceste modificari mult mai usor si le pot catastrofiza.

Afectiuni psihiatrice conexe catastrofizarii

Anxietatea este strans legata de catastrofizare. Persoanele cu anxietate experimenteaza o teama sporita cu privire la pericol sau amenintari. De exemplu, persoanele anxioase pot fi ingrijorate cu privire la un test care urmeaza, la iesirea in oras singure sau la anumite situatii sociale.

Toti oamenii se simt uneori nervosi. Cu toate acestea, tulburarile de anxietate provoaca emotii negative intense care interfereaza cu viata de zi cu zi.

Principala diferenta intre anxietate si catastrofizare este ca, uneori, anxietatea poate juca un rol util in viata unei persoane. De exemplu, anxietatea poate ajuta o persoana sa se protejeze de situatiile periculoase.

Catastrofizarea nu are, de obicei, niciun beneficiu. A avea ganduri catastrofice poate umple mintea unei persoane cu emotii inutile, care indeparteaza gandirea de realitate.

Depresia este o alta afectiune conexa catastrofizarii. Persoanele cu depresie pot medita indelung pe anumite emotii negative, ceea ce va putea duce la catastrofizare. Atunci cand o persoana experimenteaza sentimente prelungite de deznadejde, aceasta poate catastrofiza si isi poate imagina cel mai rau scenariu.

Catastrofizarea poate amplifica durerea, iar in acest caz se poate vorbi despre catastrofizarea durerii.

Catastrofizarea durerii apare atunci cand o persoana isi face griji in mod obsedant cu privire la durere, se simte neajutorata atunci cand simte durere si este incapabila sa lase deoparte grijile sau gandurile legate de aceasta senzatie neplacuta.

Cu toate acestea, unele persoane sustin ca notiunea de catastrofizare stigmatizeaza indivizii care traiesc cu durere si poate respinge experimentele traite de acestia.

Tratamentele medicamentoase in cazul catastrofizarii

Cei mai multi oameni se confrunta la un moment dat cu frica si ingrijorare. Cu toate acestea, daca o persoana se teme in mod constant de ce este mai rau, este posibil sa necesite ajutor specializat pentru a combate ideile de catastrofizare.

In cazul persoanelor care asociaza depresie, medicii pot indica medicamente antidepresive pentru a ajuta. Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei cresc cantitatea serotoninei din creier si reprezinta tratamentul de prima linie pentru depresie.

Inhibitorii recaptarii serotoninei si noradrenalinei functioneaza in mod similar, doar ca suplimenteaza si nivelul de noradrenalina din creier. Antidepresivele triciclice si atipice pot fi folosite, dar acestea vin la pachet cu anumite efecte secundare nedorite.

Pentru persoanele cu anxietate, medicii pot prescrie antidepresive sau medicamente impotriva anxietatii. Beta-blocantele pot ajuta la ameliorarea simptomelor fizice ale anxietatii, cum ar fi ritmul cardiac crescut. Benzodiazepinele actioneaza rapid, pot induce starea de calm, dar sunt potential generatoare de dependenta.

Medicii pot prescrie initial un singur tip de medicament, in functie de afectiunile asociate, dar acesta poate sa nu fie eficient inclusiv in ceea ce priveste catastrofizarea. Astfel, gasirea unui tratament eficient poate necesita o anumita perioada de timp si mai multe incercari.

Sfaturi pentru gestionarea catastrofizarii

Expertii in sanatate mintala pot folosi terapia cognitiv-comportamentala pentru a ajuta o persoana sa abordeze gandirea catastrofala. Acest tip de terapie promoveaza constientizarea catastrofizarii si a efectelor negative pe care le are, recunosterea propriilor actiuni, precum si gestionarea si corectarea gandirii irationale.

Viata este plina de provocari, precum si de zile bune sau rele. A avea o zi proasta nu inseamna ca toate celelalte zile vor fi la fel de rele. Astfel, trebuie recunoscut faptul ca in viata se mai intampla si lucruri neplacute, dar ca acest aspect nu reprezinta si o regula.

Gandurile irationale trebuie recunoscute.

Catastrofizarea urmeaza adesea un tipar distinct, iar o persoana va incepe cu un gand, cum ar fi „Astazi ma doare”. Apoi va extinde gandul cu ingrijorare si anxietate si il va transforma in „Durerea se va inrautati” sau in „Aceasta durere inseamna ca nu ma voi face bine niciodata”. Atunci cand o persoana invata sa recunoasca aceste ganduri, va fi mult mai pregatita sa le controleze.

Pentru a opri gandurile repetitive, catastrofale, o persoana poate fi nevoita sa spune cu voce tare sau in gand „Stop!” sau „Gata!”. Aceste cuvinte pot intrerupe fluxul de ganduri si pot ajuta persoana in cauza sa isi schimbe cursul gandirii.

Gandirea la alt rezultat poate fi de ajutor in cazul catastrofizarii. Astfel, se poate incerca inlocuirea rezultatelor negative cu unele pozitive sau macar cu unele mai putin rele.

Cand vine vorba despre gandirea catastrofala, o persoana trebuie sa creada ca poate depasi tendinta de a se teme de ce este mai rau. Uneori este utila repetarea zilnica a unei afirmatii pozitive.

Gandirea specifica fenomenului de catastrofizare este mai susceptibila sa preia controlul atunci cand o persoana este obosita si stresata.

Odihna suficienta si implicarea in tehnici de ameliorare a stresului, cum ar fi exercitiile fizice, meditatia si scrierea unui jurnal, pot ajuta la realizarea unei stari de bine.

Concluzii

Catastrofizarea este un comportament ce afecteaza multi oameni in perioadele de stres. Aceasta nu semnaleaza neaparat o afectiune a sanatatii mintale. Cu toate acestea, daca devine un obicei cronic sau care interfereaza cu viata de zi cu zi, poate fi un semn de depresie sau de anxietate.

Un psihoterapeut poate ajuta o persoana sa gestioneze gandurile caracteristice catastrofizarii, iar un medic poate ajuta prin recomandarea unor tratamente medicamentoase eficiente. Astfel, discutia cu un profesionist din sfera sanatatii mintale este foarte importanta, aducand cu sine o abdordare eficace impotriva catastrofizarii.

Bibliografie:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470361/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430847/
https://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/2055102918807406
https://painsa.org.za/wp-content/uploads/2020/06/Pain-resilience-and-catastrophising.pdf
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/jonm.13049
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2020.603420/full
http://journals.lww.com/pain/Abstract/2019/09000/Meta_analysis_of_the_psychometric_properties_of.5.aspx


Facilitati de tratament

Clinici si cabinete medicale

Clinica Aproape
Tel: 0722187700
Bucuresti, Bld. Alexandru Ioan Cuza, Nr. 13A, Sector 1

Citeste si despre:

Top 20 moduri de a rezolva tulburarile de anxietate si stresul Tratament naturist pentru anxietate Anxietatea si atacurile de panica Anxietatea de separare Tulburarile de anxietate menoTEST, evaluarea personala pentru menopauza Anxietate Anxietatea si depresia Anxietatea si alimentatia Depresie sau anxietate: cum ne ajuta psihoterapia? Dieta anti-anxietate