Distimia, tulburarea depresiva persistenta sau Depresia Cronica

Actualizat: 22 Septembrie 2022
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Consultant medical:

Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic specialist psihiatru

Spitalul de Psihiatrie Voila

Tulburare depresiva persistenta


Tulburare depresiva persistenta, cunoscuta candva sub numele de tulburare distimica sau distimie, seamana destul de mult cu tulburarea depresiva majora.

Termenul de “distimie”, care inseamna “prost dispus” a fost prima data folosit in anul 1980. Inainte de acea perioada, se folosea diagnosticul de “depresie nevrotica” pentru a descrie o tulburare depresiva persistenta.

Distimia se deosebeste de Tulburarea Depresiva Majora prin faptul ca pacientii se plang ca au fost depresivi de cand se stiu. De aceea, majoritatea cazurilor de distimie apar la persoanele tinere, debutul fiind in copilarie sau adolescenta.

Cu toate acestea, este in general considerata ceva mai putin severa si tinde sa fie mai cronica.

Care sunt simptomele unei depresii persistente?

In cazul tulburarii depresive persistente, simptomele sunt similare tulburarii depresive majore, insa apar timp de cel putin doi ani, in majoritatea zilelor, in cea mai mare parte a fiecarei zile. Pentru copii si adolescenti, durata este de cel putin un an.

Totodata, trebuie sa prezentati doar doua dintre urmatoarele simptome cronice, pe langa o dispozitie depresiva, pentru a pentru ca afectiunea dumneavoastra sa se califice drept tulburare distimica:
Concentrare slaba, productivitate scazuta
• Stima de sine diminuata
• Sentimente de vinovatie
• Probleme cu pofta de mancare si cu somnul
• Ganduri de deznadejde, simtamantul de a fi prins intr-o rutina toxica
• Probleme in luarea deciziilor
• Iritabilitate

La stabilirea diagnosticului se pot folosi si unii specificatori precum:
• Cu sindrom distimic pur: atunci cand nu au fost indeplinite criteriile pentru un episod depresiv major in ultimii 2 ani
• Cu episod depresiv major persistent: cand criteriile au fost intrunite pe tot parcursul ultimilor 2 ani
• Cu episoade depresive majore intermitente, in episod actual: in prezent se intrunesc toate criteriile pentru un episod depresiv majora, insa au fost perioade (de cel putin 8 saptamani) cu simptome sub pragul pentru un episod depresiv complet.
• Cu episoade depresive majore intermitente, fara episod actual: au existat episoade depresive majore in ultimii 2 ani (nu actual).

Iar in ceea ce priveste specificarea unor simptome asociate, un diagnostic de Tulburare Depresiva Persistenta poate fi completat prin urmatoarele: disconfort anxios, elemente mixte, elementele melancolice, elemente atipice, elemente psihotice congruente/incongruente cu dispoziia, cu debut peripartum. La acestea se pot adauga criteriile de severitate usor, moderat sau sever.

In comparatie cu tulburarea depresiva majora, tulburarea depresiva persistenta implica mai rar simptome fizice proeminente, cum ar fi scaderea apetitului alimentar, cresterea sau scaderea in greutate, somnul si agitatia.

Tulburarea distimica debuteaza frecvent in copilarie, adolescenta sau in tinerete varsta adulta si poate continua cu usurinta timp de multi ani daca nu este tratata. Mai mult, persoanele cu tulburare depresiva persistenta poarta un risc crescut de a dezvolta o tulburare depresiva majora la un moment dat in viata lor.

Care sunt cauzele distimiei?

La fel ca si alte forme de depresie, cauza exacta a depresiei persistente nu este cunoscuta, dar exista o serie de factori despre care se crede ca joaca un rol, printre care:
1. Chimia creierului: Echilibrul neurotransmitatorilor din creier poate juca un rol in aparitia depresiei. Unii factori de mediu, cum ar fi stresul prelungit, pot modifica de fapt aceste substante chimice din creier. Antidepresivele actioneaza prin modificarea acestor neurotransmitatori pentru a imbunatati starea de spirit.
2. Factorii de mediu: Variabilele situationale, cum ar fi stresul, pierderea, durerea, schimbarile majore in viata si traumele, pot provoca, de asemenea, depresie.
3. Genetica: Cercetarile sugereaza ca faptul de a avea membri apropiati ai familiei cu antecedente de depresie dubleaza riscul unei persoane de a dezvolta si ea depresie.

Factori de risc

Tulburarea depresiva persistenta debuteaza adesea devreme - in copilarie, in anii adolescentei sau in viata de adult tanar - si este cronica. Anumiti factori par sa creasca riscul de a dezvolta sau de a declansa tulburarea depresiva persistenta, inclusiv:
• Faptul de a avea o ruda de gradul intai cu tulburare depresiva majora sau alte tulburari depresive
• Evenimente de viata traumatice sau stresante, cum ar fi pierderea unei persoane dragi sau probleme financiare
• Trasaturi de personalitate care includ negativitatea, cum ar fi stima de sine scazuta si faptul de a fi prea dependent, autocritic sau pesimist
• Antecedente de alte tulburari de sanatate mintala, cum ar fi o tulburare de personalitate
• Uzul sau dependenta de alcool sau droguri

Optiuni de tratament pentru Tulburarea Depresiva Persistenta (distimia)

Tratamentele pentru tulburarea depresiva persistenta sunt similare altor tratamente pentru depresie. De regula, o combinatie de psihoterapie si medicamente este cea mai eficienta.

Psihoterapia poate implica o serie de tehnici diferite, dar doua dintre cele mai des utilizate sunt terapia cognitiv-comportamentala (CBT) si terapia interpersonala (IPT).

1. CBT: Acest tip de terapie se concentreaza pe invatarea identificarii si schimbarii tiparelor de gandire negativa care stau la baza si care contribuie adesea la sentimentele de depresie.

2. IPT: Aceasta terapie este similara cu CBT, dar se concentreaza pe identificarea problemelor de relationare si comunicare si apoi pe gasirea unor modalitati de a aduce imbunatatiri in modul in care va raportati si interactionati cu ceilalti.

Psihiatrii pot recomanda diverse tipuri de antidepresive pentru a trata distimia. Este posibil sa fie nevoie sa incercati diferite medicamente si doze pentru a gasi o solutie eficienta pentru situatia dumneavoastra specifica. Acest lucru necesita rabdare, deoarece multe medicamente au nevoie de cateva saptamani pentru a-si face efectul complet.

Discutati cu medicul dumneavoastra daca aveti in continuare ingrijorari cu privire la medicatia dumneavoastra. Medicul dumneavoastra curant va poate sugera sa schimbati doza sau schema de tratament.

Nu intrerupeti niciodata administrarea medicamentelor fara sa vorbiti mai intai cu medicul dumneavoastra. Intreruperea brusca a tratamentului sau lipsa mai multor doze poate provoca simptome asemanatoare sevrajului si poate agrava simptomele depresive.

Deoarece acest tip de depresie este cronica, incorporarea schimbarilor in stilul de viata impreuna cu tratamentele dumneavoastra medicale poate fi de ajutor. Cateva lucruri pe care le puteti face si care vor completa terapia si medicatia:

• Evitati alcoolul si alte substante.
• Creati rutine zilnice care sa va ajute sa va structurati ziua.
• Aveti o dieta sanatoasa.
• Stabiliti un program de somn consistent.
• Faceti exercitii fizice regulate de mai multe ori pe saptamana.
• Iesiti din casa si faceti planuri cu prietenii.
• Practicati tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi respiratia profunda si meditatia.

Poate fi o provocare sa faceti multe dintre aceste lucruri atunci cand va simtiti deprimat. Desi poate fi o lupta, amintiti-va ca nu trebuie sa le faceti pe toate perfect. Chiar si micile schimbari pot face o diferenta in starea de spirit si in mentalitate. De exemplu, ati putea incepe prin a va stabili obiective mici si apoi sa le dezvoltati treptat in timp.

Bibliografie:
1. DSM-5, Manual de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale, 2013
2. An Overview of Persistent Depressive Disorder (Dysthymia), Daniel B. Block, VeryWellMind, 2022
3. Persistent depressive disorder (dysthymia), MayoClinic.
4. Patel RK, et al. (2021). Persistent depressive disorder. ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK541052/


Facilitati de tratament

Clinici si cabinete medicale

Clinica Aproape
Tel: 0722187700
Bucuresti, Bld. Alexandru Ioan Cuza, Nr. 13A, Sector 1

Citeste si despre:

Tulburarea de personalitate schizotipala Depresia la copil si adolescent Tulburarile psihice (bolile mintale) Dependenta de alcool si abuzul de droguri la adolescenti Tulburarea bipolara la copii Un cadru unic pentru stomatologia sub anestezie generala sau sedare Depresia - tristetea patologica Depresia si sinuciderea la adolescenti Tulburari emotionale Pierderea vederii este strans legata de depresie Tulburarea hipoactiva a dorintei sexuale