Realizarea protezelor partiale fixe utilizand materiale ceramice (atat proteze metalo-ceramice, cat si integral ceramice) poate duce la inserarea de incluziuni aerice ce pot genera defecte la diferite grosimi ale materialului de placare ceramic.
Aceste defecte de material pot conduce la formarea de linii de fractura a masei ceramice cu desprinderea acesteia de pe componenta metalica in urma solicitarilor masticatorii.
Metodele clasice de investigare a protezelor dentare presupuneau sectionarea probelor si analiza sectiunilor la un microscop metalografic. Aceasta metoda poate duce la deteriorarea defectelor mici ca dimensiune sau chiar la distrugerea lor, metoda fiind astfel limitata la capacitatea de sectionare a dispozitivului utilizat. Dincolo de aceste aspecte ramane caracterul invaziv al metodei care nu permite reutilizarea protezelor dupa derularea procesului de investigare.
Ca urmare a acestor observatii se poate concluziona necesitatea dezvoltarii unei metode de investigare neinvaziva care sa permita determinarea defectelor de matrial din probele analizate, metoda care sa fie deopotriva de o mare acuratete si simplu de aplicat in practica uzuala.
Metoda utilizata in acest studiu este tomografia optic coerenta, metoda de investigatie neinvaziva care permite determinarea defectelor existente in grosimea maselor ceramice depuse pe infrastructura protezelor partiale fixe. Pentru acest studiu s-au utilizat 17 proteze partiale fixe metalo-ceramice la nivelul carora investigatia amintita a decelat defecte structurale dispuse la diferite nivele in masa ceramica. Pentu fiecare investigatie s-au realizat 61 de sliceuri la intervale de 66 microni fiecare. Sistemul OCT utilizat in aceasta investigatie a fost cel de 670 nm. Fiecare dintre protezele analizate au fost pozitionate la nivelul unui dispozitiv de mentinere fixa a probelor (holder), dispozitiv ce permite o deplasare cuantificabila a acestora in toate cele trei directii ale spatiului printr-un sistem mecanic.
Activarea sistemului se face respectand o anumita secventa de initiere a partilor componente ale sistemului de analiza utilizand tomografia optic coerenta. Softul dedicat sistemului de investigare permite setarea pasilor de scanare. Pentru a nu obtine un interval foarte mare de achizitie s-a considerat realizarea de sectiuni la circa 66 microni distanta. Sistemul are o acuratete mult mai mare permitand obtinerea de sectiuni cu un pas de 1 micron. Dupa focalizarea zonei de interes se obtin circa 61 de imagini seriate (slice-uri de investigatie). Rezultatele obtinute au pus in evidenta diferite zone de defecte in masa de ceramica, localizate variat.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.