Levorfanol

Actualizat: 04 August 2009
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate

Descriere


Levorfanolul este un opioid folosit ca medicatie in tratarea durerilor severe. Este stereoizomerul levogir al morfinanului (drog sintetic) si un agonist opioidμ, fiind prezentat pentru prima data in 1946 in Germania, ca analgezic oral. Morfinanul este drogul "parinte" si prototipul unei largi serii de opioizi si/sau NMDA folositi in medicina, incluzand nalbufinul, butorfanolul si dextrometrofanul. In molecula levorfanolului, prin substitutie, se ajunge la un opioid cu proprietati antagoniste si anume levalorfan.

Levorfanolul are aceleasi proprietati ca si morfina, si in primul rand acelasi potential de aparitie a tolerantei, dependentei fizice si sindromului de retragere. Levorfanolul are afinitate pentru receptorii opioiziμ,κ si, insa lipseste complet toleranta incrucisata cu morfina. Durata de actiune este de 4-7 ore, fiind folosit in tratamentul durerii cronice.

Modalitati de consum

Levorfanolul este administrat:
- parenteral - intramuscular, intravenos, subcutanat;
- per os (oral).

Intoxicatia cronica

Consumul de droguri are urmatoarele particularitati stadiale:
- consumul experimental (in scop recreational);
- consumul regulat - consumatorul incepe sa lipseasca din ce ince mai mult de la scoala/serviciu, se ingrijoreaza sa nu piarda sursade procurare a drogului;
- preocuparea zilnica - consumatorul pierde motivatia (scoala/serviciul ii devin indiferente);
- dependenta - consumatorul nu poate face fata treburilorzilnice fara drog, neaga problema pe care o are, se produce inrautatirea conditiei fizice, dupa consum isi pierde controlul.


Consumul cronic de levorfanol este caracterizat de:
1. Dependenta psihica- de fapt singura caracteristica,atat necesara cat si suficienta pentru a defini dependenta de drog.Dependenta fizica si toleranta pot fi prezente, dar niciuna nu estenici necesara, nici suficienta, prin ea insasi pentru a defini dependenta de drog. Dependenta psihica reprezinta necesitatea de ordin psihologic de a lua drogul, denumita in terminologia actuala "craving"( dorinta intensa de a retrai efectele substantei psihoactive), si reprezinta cauza recaderilor dupa perioade lungi de abstinenta.
2. Toleranta - caracterizata prin necesitatea de doze semnificativ crescute pentru a obtine starea deintoxicatie sau efectul dorit sau prin efect diminuat substantial la continuarea folosirii aceleiasi cantitati.
3. Dependenta fizica - implica dezvoltarea tolerantei si asimptomelor de retragere (abstinenta) la incetarea folosirii drogului, ca o consecinta a adaptarii organismului la prezenta continua a unui drog. In cadrul sindromului de dependenta,dependenta fizica reprezinta factorul de conditionare secundara, legat de teama de privare de drog si de incercarea permanenta de a evita senzatiile neplacute cauzate de absenta drogului.
Dependenta fizica se dezvolta ca rezultat al unei adaptari a organismului in ceea ce priveste raspunsul la administrarea repetata aunei substante (drog), aceasta afectand echilibrul a diverse sisteme;ca rezultat, aceste sisteme sufera adaptari pentru a ajunge la un nou echilibru, pe fondul interventiei repetate a substantei respective. In acord cu aceste mecanisme, dependenta fizica este definita ca o starede adaptare a organismului in care efectele primare ale unei substante (drog) si recontroalele generate de organism se echilibreaza de asemenea maniera incat nu functioneaza normal decat in conditiile prizelor regulate de substanta (drog). La oprirea brutala aadministrarii, recontroalele nu mai sunt compensate de efectele substantei, conducand la o tulburare functionala, adesea cu manifestari clinice zgmomotoase, care pot imbraca aspecte periculoase, cu risc vital - sindromul de retragere.
4. Sindrom de abstinenta - estecaracterizat prin simptomele (incadrare si grad de severitatevariabile) care apar la incetarea sau reducerea dozei unui drog, in special narcotic, la care individul este adictiv si care a fostconsumata in mod repetat, obisnuit, pe o perioada prelungita si/sau indoze mari. Exista tendinta ca in prezent sa se inlocuiasca termenul de "sindrom de abstinenta" cu "sindrom de retragere". Sindromul de retragere, expresie a dependentei fizice, este unul din indicatorii sindromului de dependenta.


Citeste si despre:

Dextrometorfan Opioide vs. opiacee: Care este diferenta? Indicatiile opioidelor in osteoartrita Fentanil Steroizii anabolizanti Abuzul de narcotice Anestezia, sedarea si analgezia Probiotice, prebiotice si enzime digestive: de ce sunt atat de importante pentru sanatatea organismului? De ce merg romanii la stomatolog? Pentru un zambet ca la Hollywood Antibiotice si analgezice naturale Artrita reumatoida si viata sexuala Hidrocodona Paracetamol Cafeina Gripa la copii Antibioticele in sarcina