Infectii virale suprainfectate

Actualizat: 14 Iunie 2022
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Consultant medical:

Dr. Alexe Raluca-Maria
Medic primar Medicina Interna, Competenta Ultrasonografie Generala

Cabinet Medical Individual Dr. Alexe Raluca Maria

Generalitati


Infectiile sunt afectiuni cauzate de microorganisme, iar acestea pot fi de mai multe tipuri:  bacterii, virusuri, fungi (ciuperci), paraziti. In organismul uman traiesc foarte multe microorganisme. In mod normal, ele nu sunt daunatoare sau, uneori sunt chiar necesare pentru ca omul sa supravietuiasca in conditii de sanatate. In anumite conditii, insa, microrganismele pot deveni agenti patogeni si pot produce o reactie de aparare din partea organismului- in aceste cazuri vorbim de infectie - boala.

Agentul patogen, in functie de tipul sau, determina infectii diferite, cu anumite caracteristici, tip de evolutie, posibilitati de complicatii, dar si anumite de scheme de tratament.

Exista si cazuri in care o infectie initiala, de exemplu cea virala, poate fi suprainfectata de bacterii.

Tipuri de infectii

Infectia parazitara

Infectia parazitara ori parazitoza este cauzata de un parazit. Acest tip de agenti patogeni sunt cei mai mari dintre agentii patogeni si sunt cel mai adesea vizibili cu ochiul liber. Pot sa atinga dimensiuni de cativa centimetri si zeci de centrimetri (ex. tenia). Sunt in majoritate organisme pluricelulare care produc cel mai adesea infectii fie la nivelul sistemului digestiv, fie la nivelul patului unghial ori al dermei.

Cele mai cunoscute infectii parazitare sunt cele precum Babesioza (transmisa prin muscatura de capusa), blastocistoza (infectie mai ales la nivel intestinal), giardia (infectie localizata la nivelul intestinului subtire), malaria, toxoplasmoza (infectie mai ales la nivelul cerebral si al LCR – lichidului cefalo-rahidial), trichomonas, Himenolepis nana, Toxocara (nivel sanguin), scabia (raia) si tenia.

Infectia bacteriana

Un alt tip de agent patogen este cel bacterian reprezentand organisme unicelulare dar cu capacitate de auto-intretinere si autodezvoltare. Asta inseamna ca aceasta celula nu necesita o alta celula pentru a se divide si are capacitate de metabolizare singura.

Tipurile de bacterii prezente pot provoca o gama variata de infectii. De regula sunt tratate in marea lor majoritate prin tratament cu antibiotic. Se impart in functie de forma lor in coci, bacilli si combinatii ale acestora. Ex: streptococci, stafilococi etc.

Aceste infectii necesita de obicei tratament deoarece, pentru majoritatea  tipurilor de bacterii, nu exista un vaccin ca si masura de preventie. In cele mai multe cazuri, totusi, cedeaza relativ usor la tratamentul antibiotic pe care il are medicina in ziua de astazi.

Infectia virala

Virusurile sunt cele mai mici tipuri celulare. Caracteristic acestui tip de microorganisme este faptul ca nu se pot multiplica singure. Ele necesita o alta celula pe care o vor infecta si in care vor introduce o portiune din informatia genetica pe care o contin in nucleul lor.

Introducerea unui tip de secventa genetica special - denumit ARN-viral - va ordona celulei infectate sa produca mai multe virusuri din acelasi tip si intr-un final, vor distruge celula, ducandu-se apoi la urmatoarea celula pentru infectare s.a.m.d.

Pentru tratarea infectiilor virale se vor folosi medicamente anti-virale. Pentru multe virusuri, omenirea moderna are, insa, la dispozitie, una dintre cele mai importante masuri de tratament - cea care implica mai degraba preventia, adica imunizarea sau vaccinarea.

Din categoria celor mai cunoscute virusuri fac parte: Herpes simplex, virusurile din categoria celor varicelo-zosteriene, virusul Epstein-barr, citomegalovirus, HPV (human papiloma virus), virusurile hepatitei (Hepatita A,B,C,D,E), virusul rujeolei, rubeolei, sau HIV, virusul gripal, virusul rabic sau rotavirus.

Infectiile virale se pot transmite atat prin aer (picaturi de saliva pe care omul le elibereaza in aer in timp ce vorbeste/stranuta/tuseste etc), cat si prin contactul cu sangele sau fluidele (lichid cefalo-rahidian, lichid seminal, secretii vaginale, limfa). Majoritatea virusurilor sunt destul de sensibile la factorii externi, cum ar fi la temperaturi scazute sau la trecerea instrumentarului medical prin dezinfectant (spirt) ori caldura (ardere).

Infectia virala poate produce efecte destul de severe odata instalata si este mult mai dificil de tratat, deoarece in foarte putine cazuri exista un tratament.

O problema frecventa in practica medicala consta in aceea ca, in cazul unei diagnosticari imprecise a tipului de afectiune(virala sau bacteriana) se poate administra - eronat- tratament cu antibiotic pentru o infectie virala. Este adevarat ca, in cazul unei viroze respiratorii sau digestive, simptomatologia poate sa fie similara cu cea cauzata de o infectie bacteriana. In acest caz exista numeroase situatii in care se administreaza tratament cu antibiotic. Dupa cum am precizat, antibioticul nu va avea nici un efect asupra virusului si nu il va putea distruge, in schimb poate  produce o mutatie si mai periculoasa a bacteriilor care, in timp, va produce bacteriii rezistente la antibiotic.

Administrarea unui antibiotic fara a avea o siguranta ca infectia este bacteriana poate fi chiar mai nociva decat absenta unui tratament. Exista, insa, anumite situatii, dupa cum este cazul suprainfectarii cu bacterii a infectiilor virale, in care un tratament cu antibiotic, desi nu va putea trata agentul patogen, va putea trata complicatiile produse de catre bacteriile oportuniste care au produs supra-infectarea.

Ce inseamna infectii virale suprainfectate

Virusul poate ataca orice tip de celula. Poate infecta celule ale sistemului imunitar, dar si celule sanguine ale aparatului circulator (hematii) si nu numai. Indiferent de categoria de celula infectata, virusul va intra intr-o lupta permanenta cu sistemul imunitar.

In fata unui agent patogen viral organismul va incepe sa produca tot mai multe celule albe care la randul sau vor produce tot mai multi anticorpi pentru a distruge virusul existent. 

- Infectii virale suprainfectate de bacterii fiziologice

In conditii normale sistemul imunitar este "ocupat" cu apararea organismului. Exista anumite bacterii saprofite, adica o serie de bacterii care se regasesc in mod fiziologic (in mod normal) in organismul uman.

Aceste bacterii "prietenoase"  nu sunt nocive daca nu depasesc un anumit numar. Insa daca sistemul imunitar nu le mai poate tine sub control se vor dezvolta si inmulti intr-un numar mult prea mare si asa vor deveni patogene.

- Infectii virale suprainfectate de bacterii sau paraziti oportunisti

Exista situatii  in care sistemul imunitar este inapt sa isi exercite atributiile de aparare a organismului; fie este mult prea solicitat in lupta cu virusul, fie este distrus de acesta. In aceste cazuri,  o serie de bacterii sau paraziti pot sa patrunda usor in organism sau vor putea produce o infectie paralela.

In acest caz, bacteriile sau parazitii se numesc oportuniste, deoarece acestea nu se pot dezvolta decat in momentul scaderii imunitatii. Un astfel de caz este regasit in cazul unei infectii cu HIV sau a o serie de infectii ale sistemului digestiv, precum cele produse de enterococi.

- Infectii urmate de alte infectii

Exista cazuri atat de infectii  care,  odata ce au fost tratate pot lasa loc de alte infectii. Ele sunt produse ca urmare a faptului ca tratamentul primei infectii poate  produce o serie de dereglari in sistemul intern biologic, fiziologic.

Fiecare organism are o flora proprie fiziologica, formata din miliarde de microorganisme, localizate in special de-a lungul  pielii si mucoaselor, fie ca este vorba de o flora a cavitatii bucale, respiratorii sau a celei vaginale. Este adesea intalnit cazul cand, dupa tratarea unei infectii  bacteriene cu antibiotice,  se produce  ulterior o candidoza (infectie produsa de Candida Albicans).

Cum pot evita sau preveni aceste suprainfectari

In primul rand  este absolut necesara  o diagnosticare adecvata si un tratament medicamentos adecvat. Este esential a se alege tratamentul la care bacteria sau ciuperca este cea mai sensibila.

Incercati sa nu mai practicati auto-medicatia. 

Multe persoane merg pe premisa ca au mai avut simptome similare astfel ca pot decide tratamentul cel mai corect, fara a fi consultat un medic. Sau in anumite cazuri se consiliaza doar farmacistul pentru o prima opinie si intregul tratament ulterior se rezuma la acesta.

Nu incercati sa influentati medicul in decizie. Multe persoane au tendinta de a influenta medicul, de a agrava simptomatologia, sau de a "cere" cu insistenta sa li se prescrie un tratament mai puternic. 

Ce se poate face pentru tratarea acestor suprainfectari

Daca totusi masurile de precautie nu sunt eficiente si exista o suprainfectare, parcursul de tratament va fi exact invers decat ordinea de aparitie.

In functie de tipul de agent patogen cu care s-a produs suprainfectia, se administreza tratamentul specific: antibiotc, antiparazitar sau antifungic, dar numai la indicatia medicului!!!


Facilitati de tratament

Servicii si oferte medicale

Citeste si despre:

Stafilococul auriu si alte infectii stafilococice Infectiile herpetice oculare Varicela - varsat de vant (infectie contagioasa) Cum ne putem proteja de virozele respiratorii Markerii de depistare ai virusului Hepatitei B Rezultate vizibile asupra celulitei cu o noua combinatie de uleiuri, 100% naturale Cum poti trata durerile in gat in mod natural 10 sfaturi practice pentru ameliorarea simptomelor racelii Virusul sincitial respirator Diareea Infectiile bacteriene vs infectiile virale